Biblioteca Orăşenească Jibou dispune de o bogată colecţie de publicaţii realizate de-a lungul timpului de către elevii din oraş, îndrumaţi de cadre didactice entuziaste, convinse că educarea limbii şi simţului estetic nu se opreşte la poarta şcolii. Ori de câte ori am prins zvonul vreunei noi apariţii, am insistat să ne procurăm un exemplar, pentru a fi păstrat pentru generaţiile viitoare. Totodată, colecţia a fost expusă cu prilejul fiecărei ediţii a Zilelor Oraşului, lucru care a ajutat la popularizarea strădaniilor noastre. Articolul de faţă se bazează, în principal, pe revistele şcolare depuse la instituţia noastră şi, în mai mică măsură, pe informaţiile semnalate în presă sau în diferite lucrări de istorie.
Revista „Mugur Mugurel”, realizată de profesoarele Cornelia Rusu şi Eugenia Şerban de la Şcoala generală nr.1, constituie prima apariţie de după 1968. Ea a fost înregistrată şi semnalată de Valentin Dărăban şi Doru E. Goron în articolul „Contribuţii la istoria presei româneşti în Sălaj” (Acta Musei Porolissensis, vol.6, Zalău, Muzeul de Istorie şi Artă, 1982, p.473-501). Revista avea formatul A4, a fost multiplicată prin dactilografiere şi a apărut între 1969-1972. Biblioteca orăşenească nu posedă o copie a colecţiei.
Prima apariţie publicistică tipărită o reprezintă revista „Lyceum” de la Liceul de matematică-fizică, coordonată de tânărul profesor de limba română Aurel Păşcuţ, mai târziu director al instituţei. Numărul 1 a apărut în 1970 şi a fost urmat de încă trei. Conform datelor oferite de Valentin Dărăban şi Doru E. Goron, publicaţia a fost multiplicată la Intreprinderea Poligrafică Cluj (nr. 1 şi 2) şi I.P.M. Baia Mare (nr. 3 şi 4), într-un tiraj de 500 exemplare. Din monografia întocmită de profesorul Ion Ivănescu, aflăm că apariţia ei a fost salutată, elogiind conţinutul ei, de revista „Tribuna” din Cluj (an XIV, nr. 34/708 din 20 august 1970) şi de ziarul „Năzuinţa” din Zalău (an III, nr. 137 din 15 august 1970). Sumarul primului număr poate fi consultat pe situl bibliotecii orăşeneşti, „Bilet de voie” (www.bilet.go.ro), împreună cu o selecţie ce cuprinde câteva articole reprezentative: Vasile Fati - Grădina botanică şcolară, un auxiliar important pentru studiul botanicii, Ion Ivănescu - Consemnări într-un muzeu, Aurel Păşcuţ - Rânduri despre tânăra poezie românească. Apelăm la ajutorul cadrelor didactice sau la bunăvoinţa foştilor elevi şi-i rugăm să ne doneze sau să ne permită să copiem şi numerele 2-4.
Nu cunoaştem existenţa altor reviste şcolare apărute în perioada 1968-1989.
Liceul teoretic din Jibou a revenit în atenţia publicului cititor în Anul Eminescu (2000), cu „revista de cultură şi divertisment a elevilor” numită sugestiv „Cuvinte regăsite”. Ea poartă ca motto: „Nimic nu e posibil când totul e posibil.” Toate cele 5 numere apărute până în decembrie 2002 (data trecută pe copertă) au fost coordonate de profesorul şi poetul Viorel Tăutan, autorul plachetelor de versuri „Jurnal în răspântii” (Dacia, 1997) şi „Gesturi în oglindă” (Paralela 45, 2002). Revista a apărut tipărită, în format A4, cu un număr variabil de pagini: 16 (1/iunie-noiembrie 2000), 28 (2/ianuarie-aprilie 2001), 24 (3/probabil toamna anului 2001), 20 (4/mai 2002), 16 (5/decembrie 2002).
În „Argument” din numărul de debut se precizează că publicaţia „se adresează cu prioritate elevilor, însă nu refuzăm colaborarea dascălilor din şcoala noastră”. Începând cu numărul doi, ea a cuprins şi suplimentul „Viaţa noastră, ce facem cu ea?” Rând pe rând, din redacţie au făcut parte liceenii Raluca Anton, Adela Bujor, Alin Hodiş, Alexandru Temeş, Szabó Enikő, Raul Buduşan, Miriam Corina Chiş, Cristina Ciocan, Paula Sighiţean, Alexandrina Bîgi, Anamaria Deac, Linda Hamid, Fehér Timea şi mulţi alţii. O parte dintre materialele publicate aici au fost postate pe situl liceului: www.licjibou.as.ro, la realizarea căruia a contribuit substanţial elevul Andrei Avram. Să remarcăm articolul „De ce Ion Agârbiceanu?” din numărul 4, unde directorul de atunci, profesorul Aurel Păşcuţ, motivează alegerea marelui scriitor drept patron spiritual al liceului, lăcaş de luminare şi educare a tinerei generaţii, aflat peste drum de casa unde au locuit fraţii şi surorile prozatorului.
După Revoluţie, prima revistă şcolară din Jibou a fost realizată de elevii de la Şcoala generală nr. 1 (azi: Grup Şcolar „Octavian Goga”), coordonaţi de profesoara şi poeta Györfi-Deák Elisabeta Simone, autoarea volumului de poezie „Galaxia cotidiană” (Marineasa, 1999). De dimensiuni modeste: o foaie A4 mărunt tipărită pe ambele feţe, ea a fost botezată „Fiţuica”, un nume familiar elevilor, incitant, uşor de reţinut. Această „foaie a elevilor” a debutat deodată cu postul de televiziune ProTV, în 1 Decembrie 1995. În răstimpul a nouă ani şcolari, sub conducerea directorilor Ioan Turcu şi, ulterior, Ioan Şerban, mica revistă a înregistrat 78 de apariţii, unele cu un sumar de 4 pagini, dintre care să amintim nr.7 (16) din 14 februarie 1997, dedicat Sfântului Valentin, realizat de profesoara Cosma Gabriela împreună cu elevii de la liceul din localitate. În 2003, nr. 7 (65) din 20 martie, realizat de profesoara Leontina Şerban şi dedicat Săptămânii Francofoniei, a numărat chiar 32 pagini.
„Fiţuica” a fost laureată de mai multe ori la concursul revistelor şcolare (1999, 2001, 2002, 2003), iar în vara anului 2004 elevii din redacţie au participat la Tabăra Junior.ro de la Leghia - judeţul Cluj, organizată de Societatea Română de Radiodifuziune. Directoarea taberei a fost doamna Mara Popa, astăzi realizatoarea emisiunii pentru copii „Baloane de săpun”, difuzată în fiecare duminică dimineaţa pe postul „Radio România Cultural”. Numerele au fost multiplicate prin fotocopiere, de obicei într-un tiraj de 100 exemplare, de sponsorul Banca Română pentru Dezvoltare, filiala Jibou, prin grija domnului director Ioan Ianc.
Odată cu transformarea celei mai vechi şcoli gimnaziale din oraş în Grupul şcolar „Octavian Goga”, componenţa publicului ţintă s-a modificat considerabil şi „Fiţuica” s-a transformat în „Interferenţe”, o revistă semestrială, tipărită în 500 exemplare, 28 pagini A4, copertă policromă. Încă de la prima apariţie, ea a fost distinsă cu premiul II la ediţia 2005 a concursului revistelor şcolare. În ultimii ani activitatea publicistică a micilor condeieri a fost susţinută constant de Vasile Borota, fost elev al şcolii, astăzi om de afaceri în Portland, S.U.A., care a donat laboratorului de informatică mai multe calculatoare MacIntosh (Power PC) şi a sprijinit financiar ultimele apariţii publicistice.
Biblioteca Orăşenească Jibou se mândreşte cu o mai veche şi fructuoasă colaborare cu Şcoala gimnazială nr.2 din localitate. În vremea când minirevista „Bilet de voie” (8 numere, 13 septembrie 1996 - 25 august 1999) apărea pe hârtie, instituţia noastră a editat şi un supliment literar pentru copii, botezat „Bileţel de voie”. Realizat cu sprijinul profesoarei Eva Ianchiş, el a numărat 5 apariţii: Crăciun 1996; Paşti 1997; Înălţare 1997; 1 Iunie 1998; 21 mai 1999. Să remarcăm faptul că în foaia de format A4, pliată în 4, a debutat Miriam Chiş, o elevă ce a câştigat ulterior mai multe concursuri literare şi a devenit într-o vreme redactor-şef al revistei liceului, „Cuvinte regăsite”, azi studentă. Precum am mai amintit, „Bilet de voie” s-a transformat în 2002 într-un sit pe internet, definit ca „Arhiva electronică on-line a principalelor documente şi mărturii ce se referă la istoria şi cultura oraşului Jibou”, unde veţi găsi mai multe informaţii despre presa jibouană.
Primul număr al revistei „Nebănuitele trepte” a apărut în 1 noiembrie 2000. El şi următoarele au fost realizate de elevii clasei a V-a C, sub îndrumarea profesorului de geografie Iosif Daróczi. Numerele 1-5 au fost realizate câte o foaie de format A4, împăturită în 3. Numărul festiv de Crăciun din 2001 a fost un pic mai gros, cuprinzând 6 pagini. Toate apariţiile au fost multiplicate prin fotocopiere. Numerele au avut un caracter tematic, pe două serii: Literatură (1/1 noiembrie 2000; 3/ianuarie 2001; 5/martie 2001; 6/Crăciun 2001) şi Geografie (2/decembrie 2000; 4/februarie 2001).
„Pietre pentru templul meu” reprezintă o certă reuşită. Subintitulată „revistă pentru cultură şi divertisment a elevilor de la Şcoala «Lucian Blaga» din Jibou”, realizată de soţii Sorina şi Emil Pop-Cozac, ea a fost lansată la sfârşitul lunii mai 2002, în cadrul festiv al schimbării numelui instituţiei din Şcoala gimnazială nr. 2 în Şcoala „Lucian Blaga”. Festivităţile au fost integrate în ciclul de manifestări prilejuite de prima ediţie a Zilelor Oraşului. „Pietre pentru templul meu” reprezintă o „sugestivă metaforă a verbului care se instituie în lume ca o redare fidelă a modelului prim al realităţii” şi „e sinonimă cu zidirea sufletească” (Sorina Pop-Cozac). Din cuprins, să remarcăm articolul „De la nr.2 la «Lucian Blaga»”, semnat de profesorul Gheorghe Moga, fost director al instituţiei (articol postat pe „Bilet de voie”) şi poemul „La Villa Chybur” semnat de poetul Viorel Mureşan, profesor la această şcoală.
Altminteri, Viorel Mureşan e şi redactorul şef al revistei „Unu” din Oradea, autorul volumelor „Scrisori din muzeul pendulelor” (Albatros, 1982), Biblioteca de os (Dacia, 1991), Pietrele nimicului (Dacia, 1995), Ramele Nordului (1998) şi Lumina absentă (Paralela 45, 2000), colaborator al mai multor reviste culturale importante din ţară, poet optzecist amintit în mai multe dicţionare şi istorii literare. Să amintim aici apariţia omagială „Viorel Mureşan - 50”, realizată de poetul şi profesorul Viorel Tăutan şi lansată în 1 aprilie 2003, an în care colegul şi prietenul său împlinea 50 de ani.
Anul 2005 a adus revistelor de gimnaziu realizate de elevii de la Şcoala „Lucian Blaga” o serie de premii, la categoriile reviste de profil şi reviste de clasă. Conform datelor publicate în cotidianul „Graiul Sălajului” din 30 mai 2005, printre laureaţi se numără revista „Micii sanitari”, format A4, multiplicată pe imprimantă color, realizată de elevii din claselor a II-a A, îndrumaţi de învăţătoarele Sanda Vereş, Ana Hideg, Eugenia Moldovan, Virginia Oniga şi Irina Borzan. Învăţătoarea Sanda Vereş a realizat separat, împreună cu şcolarii din clasa a II-a C, şi revista „Universul copiilor”, în aceleaşi condiţii grafice. La aceeaşi categorie, un alt premiu a fost câştigat de revista „Suflet de copil”, realizată de micii condeieri din clasa a IV-a A, învăţătoare Daniela Coste. La concurs a participat, fără să obţină un premiu, şi „Gânduri”, revista claselor a III-a, coordonată de învăţătoarele Angela Măsălar, Florica Berar, Livia Fazacaş şi Eva Moldovan.
O apariţie deosebită în peisajul publicistic contemporan o constituie „Dascăli de nota 10”, o revistă format A4, de 74 pagini, rezultatul unui proiect iniţiat şi dus la capăt de învăţătorii din această şcoală. Acest veritabil caiet metodic poartă ca motto un citat din Nicolae Iorga: „Şcoala trebuie să te înveţe a fi propriul tău dascăl, cel mai bun şi cel mai aspru.” Directorul şcolii, profesorul Gheorghe Coste, precizează în „Cuvântul înainte”: „Nota 10 reprezintă ţelul suprem spre care tinde orice persoană care respectă şi se respectă.” Alături de învăţătorii din şcoală, publică articole şi educatoarele de la toate cele trei grădiniţe din oraş. Să remarcăm, ca apropiat de sfera de interes a bibliotecii, articolul „Ce cărţi a mai citit copilul meu?” de învăţătoarea Eugenia Moldovan.
Tot în primăvara anului 2005, elevii de la Şcoala „Lucian Blaga” au participat la Programul „Eco-Şcoala”, ocazie cu care au editat mai multe lucrări cu conţinut ecologic. Revista „Floare de colţ”, realizată de şcolarii îndrumaţi de învăţătoarele Sanda Vereş, Ana Hideg, Eugenia Moldovan şi Irina Borzan, cuprinde poveşti şi întâmplări, poezii, ghicitori, sfaturi şi jocuri... isteţe. Printre documentele manifestării se numără şi un Proiect, ce cuprinde un Eco-Cod întocmit cu înţelepciune. Să remarcăm şi manifestul „S.O.S. - Planeta albastră”, realizat de elevele Iulia Pop-Cozac şi Dana Bălaie.
Articol publicat în revista „Caiete Silvane”, nr.6 / iulie 2005, pag. 19
.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu