Îi mulţumim lui Mirel Mátyás pentru imaginile de la masa rotundă dedicată împlinirii a 120 de ani de la dezvelirea statuilor din centrul Zălaului, opere ale lui Fadrusz János.
Acum un an
Se afișează postările cu eticheta Daniel Mureşan. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Daniel Mureşan. Afișați toate postările
luni, 19 septembrie 2022
joi, 30 aprilie 2020
Articolul din Magazinul Sălăjean
.
Centenarul presei româneşti din Jibou
http://www.magazinsalajean.ro/eveniment/centenarul-presei-romanesti-din-jibou
Laurenţiu Bran (1865-1942) a fost primul român care l-a vestit pe Eminescu într-o altă limbă, iar unele dintre sonetele tălmăcite de el în maghiară continuă să fie republicate şi azi în diferite antologii. El a activat ca preot, antologator, traducător, membru sârguincios al ASTRA, organizator al vieţii culturale din judeţ, fondator de biblioteci poporale, răspânditor al ştiinţei de carte printre oamenii simpli de la sate.
Dar astăzi, la centenarul periodicului „Sălajul”, îl vom aminti ca pionier al presei româneşti din Jibou. „Sălajul” a pornit la drum şi a continuat să fie tipărit vreme de un deceniu datorită strădaniilor sale. I-a fost părinte, proprietar, editor, redactor şi corector: „Nu pofta de câştig, ci numai dragostea de neam ne-a îndemnat ca să scoatem o foaie românească în ţinuturile aceste lipsite de foi româneşti.”
Primul număr a apărut în 29 aprilie 1920, fiind distribuit în Jibou şi în Zalău, cuprinzând 4 pagini de format A3 (290 x 420 mm). La început, a fost multiplicat la Tipografia „Hermes” din Baia Mare, precum s-a consemnat şi în „Istoria jurnalismului din România în date: enciclopedie cronologică” a lui Marian Petcu (Editura Polirom, Iaşi, 2012). A apărut cu o oarecare regularitate până în 30 decembrie 1929, întâi săptămânal, apoi bilunar. După terminarea marii crize mondiale, a reapărut o singură dată, în 15 aprilie 1933, de această dată la Cehu Silvaniei, ca organ de propagandă al Partidului Naţional Liberal (Duca).
Biblioteca Orăşenească din Jibou dispune de câteva cópii primite de la Arhivele Naţionale ale României, Serviciul Judeţean Sălaj, prin bunăvoinţa fostului profesor de istorie, astăzi inspector superior Daniel-Victor Săbăceag, căruia îi mulţumim şi pe această cale. O colecţie mai dodoloaţă se află la secţia de periodice a Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” din Cluj. Ne-am propus să o copiem pentru jibouani încă în Anul Centenar, dar n-am reuşit să obţinem fondurile necesare. Culmea ghinionului, în ultimele două luni, datorită măsurilor de izolare impuse de răspândirea coronavirusului, bibliotecile n-au lucrat cu publicul, deci, deşi am planificat o vizită la sala de lectură, n-am ajuns să răsfoim apariţiile păstrate de colegii clujeni şi să întocmim o minimă bibliografie. Să sperăm că în viitor vom rezolva problema, dacă nu din finanţare publică, atunci printr-o sponsorizare privată.
Numerele din primul an pe care le deţinem au cuprins editoriale şi articole referitoare la alegerile care l-au adus la putere pe generalul Averescu (nr. 8, 17 iunie), constituirea unei uniuni politice pentru guvernare (nr. 9, 24 iunie), starea plugarilor (nr.10, 1 iulie), închiderea crâşmelor în zilele de duminică (nr.12, 15 iulie), reforma agrară (nr.13, 22 iulie), înfiinţarea liceului pedagogic de băieţi din Zalău (nr.14, 29 iulie), sărbătorirea Reginei Maria în Baia Mare (nr.15, 5 august), crearea primei parohii româneşti la Jibou (nr.18, 6 septembrie), vizita canonică a episcopului Iuliu Hossu (nr.19, 18 septembrie).
Deşi a locuit în Someş-Săplac, azi Aluniş Sălaj, Laurenţiu Bran s-a implicat şi în disputele politice legate de dezvoltarea comunei urbane Jibou. Un articol deosebit de savuros prin incisivitatea şi claritatea argumentelor, presărată cu o doză de sfătoşenie ardelenească, este cel legat de electrificarea străzilor şi caselor, pe care cutezăm să-l reproducem în întregime:
Comuna Jibou, care are mare circulaţie şi are prospecte reale de a desvolta în viitorul apropiat, se luptă de mult pentru instalarea unui centru electric atât de necesar pentru desvoltarea sa. Avea planul făcut deja din a.[nul] 1914 pentru construirea şi instalarea unei uzini electrice comunale, dar realizarea acestui plan l-a zădărnicit războiul mondial.
Încă în a.[nul] 1923 m-am frământat mult cu gândul, cum s-ar putea resolvi problema aceasta de interes vital pentru comuna Jibou, care astăzi este un emporiu de seamă al industriei şi al comerciului.
Turbinele de pe Valea Agrijului şi puterile motrice existente sunt insuficiente ca să provadă Jiboul cu energia electrică suficientă, – iar ca să prinzi energia din căderea apei fluviului Someş din apropiere, ar reclama un capital atât de horibil, încât nu poate veni nici în combinaţie în chestia aceasta.
Între aceste împrejurări a sosit la comuna Jibou ofertul Minelor de cărbuni din Surduc, în senzul căruia aceasta Societate minieră se declară de a fi dispusă a provedea cu lumină electrică comuna Jibou dacă în urma pertractărilor vor ajunge de acord în cauza aceasta. – Eu îndată m-am pus pe lucru şi cu multă bucurie, în scurtă vreme am terminat planul tehnic şi financiar. Toate aceste fiind terminate, nu lipsea decăt acordul cu antistia comunală. Prinzând vestea despre aceste planuri firma jibouană P. Delanoy (proprietarul fabricei de ferestreu) şi socotind acapararea acestei afaceri rentabilă pentru sine, a intrat el în negoţieri cu antistia comunală, care, în contra părerilor esperţilor a contractat cu această firmă pentru a fi provăzută cu curentul electric necesar.
Aceasta contractare a pus în vedere clară mentalitatea firmei Delanoy pe toată linia.
Prefectul judeţan de-atunci s-a grăbit a aproba contractul, care, cu toate actele a fost înaintat forurilor competente.
Asta-i starea faptică de azi, dar e nădejde că contractul iscălit cu atâta grabă din partea primăriei, va fi redus la a lui valoare reală care o-a avut la naşterea sa când s-a născut mort. În cele următoare voiu trage un paralel între aceste două oferte, arătând soluţiile technice şi financiare.
D-l Delanoy are planul să-şi schimbe locomobilul esistent dela ferestreul său cu unul mai mare, de circa 100 HP. Jiboul necesitează cel puţin 5000 bucăţi lămpi (a de 25 lumini) şi cel puţin o energie industrială de 50 HP, adeca în total are lipsă de o energie electrică efectivă de 75-80 HP ca să fungheze neconturbat şi fără întrerumpere curentul electric. Cum socoate d-l Delanoy să rezolve problema aceasta cu o putere de 100-100 HP? Aceasta-i o enigmă, cu atăt mai vârtos ca tot atunci şi pentru ferestreu are lipsă de o energie de cel mai puţin 40-50 HP. Dar abstragând dela aceasta imposibilitate tehnică, ferestreul d-lui Delanoy nu e nici odată în funcţie permanentă (n-a fost nici în trecut, nu e nici azi) deci nu poate produce cvantul de aşanumita făină de ferestreu, menit să încălzească cazanul, iar întrebuinţând cărbuni (lignite), aceasta împrejurare ingreună mult poziţia cheltuelelor.
Instalarea, susţinerea şi amortizarea unei energii centrale cu abori, după cum a arătat şi d-l Delanoy, reclamă spese, în urma cărora preţul tarifal a luminei electrice ar fi atăt de urcat încât în loc să contribue la desvoltarea comunei, ar depărta toată lumea dela folosirea luminei.
Centenarul presei româneşti din Jibou
http://www.magazinsalajean.ro/eveniment/centenarul-presei-romanesti-din-jibou
Laurenţiu Bran (1865-1942) a fost primul român care l-a vestit pe Eminescu într-o altă limbă, iar unele dintre sonetele tălmăcite de el în maghiară continuă să fie republicate şi azi în diferite antologii. El a activat ca preot, antologator, traducător, membru sârguincios al ASTRA, organizator al vieţii culturale din judeţ, fondator de biblioteci poporale, răspânditor al ştiinţei de carte printre oamenii simpli de la sate.
Dar astăzi, la centenarul periodicului „Sălajul”, îl vom aminti ca pionier al presei româneşti din Jibou. „Sălajul” a pornit la drum şi a continuat să fie tipărit vreme de un deceniu datorită strădaniilor sale. I-a fost părinte, proprietar, editor, redactor şi corector: „Nu pofta de câştig, ci numai dragostea de neam ne-a îndemnat ca să scoatem o foaie românească în ţinuturile aceste lipsite de foi româneşti.”
Primul număr a apărut în 29 aprilie 1920, fiind distribuit în Jibou şi în Zalău, cuprinzând 4 pagini de format A3 (290 x 420 mm). La început, a fost multiplicat la Tipografia „Hermes” din Baia Mare, precum s-a consemnat şi în „Istoria jurnalismului din România în date: enciclopedie cronologică” a lui Marian Petcu (Editura Polirom, Iaşi, 2012). A apărut cu o oarecare regularitate până în 30 decembrie 1929, întâi săptămânal, apoi bilunar. După terminarea marii crize mondiale, a reapărut o singură dată, în 15 aprilie 1933, de această dată la Cehu Silvaniei, ca organ de propagandă al Partidului Naţional Liberal (Duca).
Biblioteca Orăşenească din Jibou dispune de câteva cópii primite de la Arhivele Naţionale ale României, Serviciul Judeţean Sălaj, prin bunăvoinţa fostului profesor de istorie, astăzi inspector superior Daniel-Victor Săbăceag, căruia îi mulţumim şi pe această cale. O colecţie mai dodoloaţă se află la secţia de periodice a Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” din Cluj. Ne-am propus să o copiem pentru jibouani încă în Anul Centenar, dar n-am reuşit să obţinem fondurile necesare. Culmea ghinionului, în ultimele două luni, datorită măsurilor de izolare impuse de răspândirea coronavirusului, bibliotecile n-au lucrat cu publicul, deci, deşi am planificat o vizită la sala de lectură, n-am ajuns să răsfoim apariţiile păstrate de colegii clujeni şi să întocmim o minimă bibliografie. Să sperăm că în viitor vom rezolva problema, dacă nu din finanţare publică, atunci printr-o sponsorizare privată.
Numerele din primul an pe care le deţinem au cuprins editoriale şi articole referitoare la alegerile care l-au adus la putere pe generalul Averescu (nr. 8, 17 iunie), constituirea unei uniuni politice pentru guvernare (nr. 9, 24 iunie), starea plugarilor (nr.10, 1 iulie), închiderea crâşmelor în zilele de duminică (nr.12, 15 iulie), reforma agrară (nr.13, 22 iulie), înfiinţarea liceului pedagogic de băieţi din Zalău (nr.14, 29 iulie), sărbătorirea Reginei Maria în Baia Mare (nr.15, 5 august), crearea primei parohii româneşti la Jibou (nr.18, 6 septembrie), vizita canonică a episcopului Iuliu Hossu (nr.19, 18 septembrie).
Deşi a locuit în Someş-Săplac, azi Aluniş Sălaj, Laurenţiu Bran s-a implicat şi în disputele politice legate de dezvoltarea comunei urbane Jibou. Un articol deosebit de savuros prin incisivitatea şi claritatea argumentelor, presărată cu o doză de sfătoşenie ardelenească, este cel legat de electrificarea străzilor şi caselor, pe care cutezăm să-l reproducem în întregime:
PENTRU CE S-A ÎNGLODAT PLANUL LUMINAŢIEI ELECTRICE A JIBOULUI?
Laurenţiu Bran
Comuna Jibou, care are mare circulaţie şi are prospecte reale de a desvolta în viitorul apropiat, se luptă de mult pentru instalarea unui centru electric atât de necesar pentru desvoltarea sa. Avea planul făcut deja din a.[nul] 1914 pentru construirea şi instalarea unei uzini electrice comunale, dar realizarea acestui plan l-a zădărnicit războiul mondial.
Încă în a.[nul] 1923 m-am frământat mult cu gândul, cum s-ar putea resolvi problema aceasta de interes vital pentru comuna Jibou, care astăzi este un emporiu de seamă al industriei şi al comerciului.
Turbinele de pe Valea Agrijului şi puterile motrice existente sunt insuficiente ca să provadă Jiboul cu energia electrică suficientă, – iar ca să prinzi energia din căderea apei fluviului Someş din apropiere, ar reclama un capital atât de horibil, încât nu poate veni nici în combinaţie în chestia aceasta.
Între aceste împrejurări a sosit la comuna Jibou ofertul Minelor de cărbuni din Surduc, în senzul căruia aceasta Societate minieră se declară de a fi dispusă a provedea cu lumină electrică comuna Jibou dacă în urma pertractărilor vor ajunge de acord în cauza aceasta. – Eu îndată m-am pus pe lucru şi cu multă bucurie, în scurtă vreme am terminat planul tehnic şi financiar. Toate aceste fiind terminate, nu lipsea decăt acordul cu antistia comunală. Prinzând vestea despre aceste planuri firma jibouană P. Delanoy (proprietarul fabricei de ferestreu) şi socotind acapararea acestei afaceri rentabilă pentru sine, a intrat el în negoţieri cu antistia comunală, care, în contra părerilor esperţilor a contractat cu această firmă pentru a fi provăzută cu curentul electric necesar.
Aceasta contractare a pus în vedere clară mentalitatea firmei Delanoy pe toată linia.
Prefectul judeţan de-atunci s-a grăbit a aproba contractul, care, cu toate actele a fost înaintat forurilor competente.
Asta-i starea faptică de azi, dar e nădejde că contractul iscălit cu atâta grabă din partea primăriei, va fi redus la a lui valoare reală care o-a avut la naşterea sa când s-a născut mort. În cele următoare voiu trage un paralel între aceste două oferte, arătând soluţiile technice şi financiare.
D-l Delanoy are planul să-şi schimbe locomobilul esistent dela ferestreul său cu unul mai mare, de circa 100 HP. Jiboul necesitează cel puţin 5000 bucăţi lămpi (a de 25 lumini) şi cel puţin o energie industrială de 50 HP, adeca în total are lipsă de o energie electrică efectivă de 75-80 HP ca să fungheze neconturbat şi fără întrerumpere curentul electric. Cum socoate d-l Delanoy să rezolve problema aceasta cu o putere de 100-100 HP? Aceasta-i o enigmă, cu atăt mai vârtos ca tot atunci şi pentru ferestreu are lipsă de o energie de cel mai puţin 40-50 HP. Dar abstragând dela aceasta imposibilitate tehnică, ferestreul d-lui Delanoy nu e nici odată în funcţie permanentă (n-a fost nici în trecut, nu e nici azi) deci nu poate produce cvantul de aşanumita făină de ferestreu, menit să încălzească cazanul, iar întrebuinţând cărbuni (lignite), aceasta împrejurare ingreună mult poziţia cheltuelelor.
Instalarea, susţinerea şi amortizarea unei energii centrale cu abori, după cum a arătat şi d-l Delanoy, reclamă spese, în urma cărora preţul tarifal a luminei electrice ar fi atăt de urcat încât în loc să contribue la desvoltarea comunei, ar depărta toată lumea dela folosirea luminei.
miercuri, 29 aprilie 2020
Centenarul presei româneşti din Jibou
.
.
 | |
| Presa jibouană (1920-2020) |
 | |
| Eminescu - în original şi tradus |
 |
| Reviste şcolare din Jibou |
 |
| Expoziţia de pliante |
 |
| Expoziţia de semne de carte |
vineri, 16 februarie 2018
Vechiul Sălaj (dinainte de 1968)
.
Azi se împlinesc 50 de ani de la înfiinţarea judeţelor. Ştim cum arată în prezent, merită să vedeţi cum au fost înainte. Totodată, sărbătorim semicentenarul ORAŞULUI Jibou.
Vederile sunt din colecţia Victor Pop, plus ilustratele ''vintage'' tipărite de cotidianul „Magazinul Sălăjean” (director Daniel Mureşan).
Azi se împlinesc 50 de ani de la înfiinţarea judeţelor. Ştim cum arată în prezent, merită să vedeţi cum au fost înainte. Totodată, sărbătorim semicentenarul ORAŞULUI Jibou.
Vederile sunt din colecţia Victor Pop, plus ilustratele ''vintage'' tipărite de cotidianul „Magazinul Sălăjean” (director Daniel Mureşan).
vineri, 2 februarie 2018
Donaţii de Ziua Ursului 2018
.
Cu prilejul încheierii şi predării statisticilor anuale ale bibliotecilor, am dat o raită pe la instituţiile de cultură şi redacţiile sălăjene din Zalău, unde, ca de obicei, ni s-au dăruit mai multe cărţi. Vă mulţumim şi vă urăm: „Primăvară devreme !”
Remarcă:
Au trecut 40 de zile de la Crăciun. Se zice că, dacă azi vulpea trece peste valea îngheţată, pleacă şi frigul după ea. Cine se uită la pârâul Firiza clatină din cap: e mai bine cu ursul care iese din bârlog şi nu-şi vede umbra...
Cu prilejul încheierii şi predării statisticilor anuale ale bibliotecilor, am dat o raită pe la instituţiile de cultură şi redacţiile sălăjene din Zalău, unde, ca de obicei, ni s-au dăruit mai multe cărţi. Vă mulţumim şi vă urăm: „Primăvară devreme !”
Remarcă:
Au trecut 40 de zile de la Crăciun. Se zice că, dacă azi vulpea trece peste valea îngheţată, pleacă şi frigul după ea. Cine se uită la pârâul Firiza clatină din cap: e mai bine cu ursul care iese din bârlog şi nu-şi vede umbra...
Denis Grebu - Culori şi tradiţii în folclorul românesc
Editura Sian Books, Bucureşti, 2016
Descoperim Sălajul (vol. VIII)
Editura Caiete Silvane, Zalău, 2017
Colecții și colecționari din Sălaj (vol. VI)
Editura Mega, Cluj, 2017
Anuarul presei sălăjene
Editura Caiete Silvane, Zalău, 2017
Florica Pop - Straița cu merinde
Editura Ecou transilvan, Cluj, 2013
Mary Balogh - Între decenţă şi dorinţă
Editura Lira, Bucureşti, 2017
Nora Roberts - Cu gândul la Kate
Editura Lira, Bucureşti, 2017
.
joi, 25 ianuarie 2018
Colecţia anuarelor „Colecţii şi colecţionari din Sălaj”
.
Din 2012, Asociaţia Colecţionarilor din Sălaj publică anuarele „Colecţii şi colecţionari din Sălaj”, editate de Emanoil Pripon şi Daniel Mureşan. Cei interesaţi le pot găsi acum şi adunate într-o colecţie electronică pe internet, la adresa:
https://www.colectionarisalaj.ro/publicatii/
.
Din 2012, Asociaţia Colecţionarilor din Sălaj publică anuarele „Colecţii şi colecţionari din Sălaj”, editate de Emanoil Pripon şi Daniel Mureşan. Cei interesaţi le pot găsi acum şi adunate într-o colecţie electronică pe internet, la adresa:
https://www.colectionarisalaj.ro/publicatii/
.
joi, 2 februarie 2017
Donaţii de Ziua Ursului
.
În vremea când încă nu exista încălzire globală, în dimineaţa zilei de 2 februarie, de Stretenie (Întâmpinarea Domnului) sau Candelaria (Sărbătoarea Sfinţirii Lumânărilor), ieşea ursul din bârlog. Dacă îşi vedea umbra, se speria şi se întoarcea să mai doarmă, semn că iarna va ţine încă 40 de zile. Acum animalele nu hibernează deloc, precum ne arată televiziunile din Braşov. Dar să nu cârcotim, pentru că Moş Martin cel tare-n brânci ne-a adus un sac de cărţi.
În vremea când încă nu exista încălzire globală, în dimineaţa zilei de 2 februarie, de Stretenie (Întâmpinarea Domnului) sau Candelaria (Sărbătoarea Sfinţirii Lumânărilor), ieşea ursul din bârlog. Dacă îşi vedea umbra, se speria şi se întoarcea să mai doarmă, semn că iarna va ţine încă 40 de zile. Acum animalele nu hibernează deloc, precum ne arată televiziunile din Braşov. Dar să nu cârcotim, pentru că Moş Martin cel tare-n brânci ne-a adus un sac de cărţi.
duminică, 17 aprilie 2016
Cărţi donate, primite la Festivalul „Primăvara Poeziei”
.
La Festivalul „Primăvara Poeziei”, Daniel Săuca, directorul Centrului de Cultură şi Artă Sălaj, a donat bibliotecii noastre lucrările lansate în prima zi a manifestării: antologia „Primăvara poeziei” și mica culegere de texte și vederi dedicată memoriei directorului care a ridicat fostul Colegiu Wesselényi, astăzi Colegiul Național Silvania, Kincs Gyula. De asemenea, Daniel Mureşan, directorul cotidianului Magazin Sălăjean, a dăruit cititorilor jibouani două volume succesive din antologia „Descoperim Sălajul” şi anuarul „Colecţii şi colecţionari din Sălaj”.
La Festivalul „Primăvara Poeziei”, Daniel Săuca, directorul Centrului de Cultură şi Artă Sălaj, a donat bibliotecii noastre lucrările lansate în prima zi a manifestării: antologia „Primăvara poeziei” și mica culegere de texte și vederi dedicată memoriei directorului care a ridicat fostul Colegiu Wesselényi, astăzi Colegiul Național Silvania, Kincs Gyula. De asemenea, Daniel Mureşan, directorul cotidianului Magazin Sălăjean, a dăruit cititorilor jibouani două volume succesive din antologia „Descoperim Sălajul” şi anuarul „Colecţii şi colecţionari din Sălaj”.
Antologia Primăvara Poeziei/ A költészet tavasza XIV
Editura Caiete Silvane, Zalău, 2016
In memoriam: Kincs Gyula
Editura Caiete Silvane, Zalău, 2016
Antologia Descoperim Sălajul, vol. 5
Editura Caiete Silvane, Zalău, 2014
Antologia Descoperim Sălajul, vol. 6
Editura Caiete Silvane, Zalău, 2015
Anuarul Colecții și colecționari din Sălaj
Zalău, vol. 4
marți, 9 decembrie 2014
duminică, 11 mai 2014
Târg de antichităţi la Zalău
 |
| Paradisul filateliştilor |
 |
| Artă plastică |
 |
| Singura tarabă cu semne de carte |
 |
| Mobilă de epocă |
 |
| Standul Caiete Silvane |
 |
| Ceramică şi sticlărie |
 |
| O cruce templieră |
 |
| Numismaţii (nu le-am spus de moneygami) |
 |
| Împreună cu Daniel Mureşan, secretarul Asociaţei Colecţionarilor Sălaj |
sâmbătă, 18 ianuarie 2014
Daruri la început de an
Am primit mai multe volume, unele proaspăt editate, donate de ziarul Magazin Sălăjean (director Daniel Mureşan) sau editate de Centrul de Artă şi Cultură. De asemenea, Biblioteca Judeţeană Sălaj (manager Florica Pop) ne-a făcut cadou câteva albume de etnografie dedicate Sălajului.
 |
| Anuarul presei sălăjene AJS, Zalău, 2013 |
 |
| Colecţii şi colecţionari din Sălaj Editura Porolissum, Zalău, 2013 |
 |
| Descoperim Sălajul (vol. 4) Editura Caiete Silvane, Zalău, 2013 |
 |
| Viorel Mureşan - Colecţia de călimări Editura Caiete Silvane, Zalău, 2011 |
 |
| Viorel Mureşan - Colecţia de călimări 2 Editura Caiete Silvane, Zalău, 2013 |
 |
| Cusături - ţesături populare din Sălaj Comitetul de cultură, Zalău, 1979 |
 |
| Domby Emeric - Dansuri populare din judeţul Sălaj Comitetul de cultură, Zalău, 1976 |
miercuri, 13 noiembrie 2013
vineri, 1 noiembrie 2013
Aniversare Fadrusz János la Zalău
Sala „Dialoguri europene” a Centrului de Cultură şi Artă al Judeţului (CCAJ) Sălaj va găzdui marţi, 5 noiembrie, de la ora 17, dezbaterea “Fadrusz János – un destin legat de Transilvania. 110 ani de la moartea sculptorului”. Evenimentul este organizat de CCAJ Sălaj, grupul “Amintiri despre Zalău” şi Foto Travel.
Potrivit organizatorilor, cei prezenţi la dezbaterea privind viaţa şi opera sculptorului Fadrusz János, de al cărui nume se leagă două dintre cele mai deosebite grupuri statuare din Transilvania, cel al ilustrului rege al Ungariei – Matei Corvin care domină centrul oraşului Cluj-Napoca şi cel al baronului Wesselényi Miklós din centrul Zalăului, vor putea lua parte la o serie de activităţi care fac parte din programul dezbaterii. Este vorba despre o expoziţie de fotografii şi cărţi poştale vechi, din colecţia proprie – Daniel Mureşan; expoziţie de fotografie – Matyas Mirel; prelegeri susţinute de profesorul László László – “Relaţia lui Fadrusz cu Zalăul” şi “Prezentarea Albumului memorial dedicat festivităţii de dezvelire în Zalău a statuii baronului Wesselényi Miklós”; Györfi – Deák György – “Urmaşii lui Corela” şi “Traducerea versurilor de pe monumentul Turul”; Lakó Éva – “Un monument distrus – Turul” şi Sepsi Iosif – “Considerente artistice asupra sculpturii lui Fadrusz János”.
joi, 31 ianuarie 2013
Noi donații de carte
Anuarul presei sălăjene 2012
Asociația Jurnaliștilor din Sălaj, Zalău, 2012
Colecții și colecționari din Sălaj
Editura Porolissum, Zalău, 2012
Căutătorii de povești
Editura Humanitas, București, 2012
Descoperim Sălajul 3
Editura Caiete Silvane, Zalău, 2012
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
