15 Ianuarie la biblioteca orăşenească

 

Pregătiri pentru Ziua Culturii Naţionale

 (expoziţii de pliante, prezentări bibliografice, facsimile, carte şi cartofilie)

 

De la Organizația Tinerilor din Jibou

 

 

De la Organizația Tinerilor din Jibou:

Ești ELEV de GIMNAZIU sau LICEU?

Te invităm să participi la CONCURSUL nostru realizat cu ocazia celebrării în această lună, pe 15 ianuarie, a Zilei Culturii Române și a zilei de naștere a marelui poet național Mihai Eminescu.

Concursul are două secțiuni:
1) Redactarea unei scrisori adresate poetului Mihai Eminescu
2) Creație video a unei scenete sau expunerea unui talent care să pună în valoare opera sau activitatea marelui poet.
Pentru fiecare secțiune se acordă premii separat.

Concursul are două categorii de vârstă:
1) Gimnaziu
2) Liceu
Pentru fiecare se acordă premii separat.

1) Redactarea unei scrisori adresate poetului Mihai Eminescu

Redactează INDIVIDUAL o scrisoare adresată marelui poet național Mihai Eminescu, în care să-i transmiți modul în care ai auzit pentru prima dată despre el, cum i-ai descoperit opera, ce îți place cel mai mult din creația acestuia, ce știi despre viața lui și ce ai dori să afli, ce ai dori să-i transmiți marelui poet, în ce mod simți că te regăsești în opera lui și orice altceva dorești să-i scrii marelui poet.

Reguli de redactare:
Scrisoarea va fi redactată în format de pagină A4, margini de 2 cm pe toate laturile, font Times New Roman, dimensiune de 12, spațiere la 1 rând.
Este obligatoriu să se folosească diacritice și să se respecte normele de scriere corectă din Limba Română.

Trimiterea lucrărilor:
Lucrările vor fi trimise pe adresa organizatiatinerilordinjibou@gmail.com, până la data de 30.01.2021 ora 22:00. Te rugăm să precizezi numele și prenumele tău, localitatea, școala, clasa, vârsta, secțiunea pentru care participi și numărul de telefon.

Jurizare și premiere:
Vor fi acordate premii pentru fiecare categorie de vârstă: gimnaziu și liceu.
Ceea ce contează cel mai mult este aportul personal, valoarea textelor, sinceritatea, originalitatea și expresivitatea mesajului.
Vor fi acordate următoarele premii:
Premiul I - 500 RON
Premiul II - 250 RON
Premiul III - 100 RON

Dacă lucrările nu se ridică la calitatea necesară, juriul poate decide să nu acorde toate premiile.
Premiile vor fi anunțate și înmânate până pe data de 05.02.2021.

2) Concursul de creație video/talente

Realizează INDIVIDUAL sau în ECHIPĂ cu alți colegi, o creație video ce constă într-o scurtă scenetă, film, recital de poezie sau pur și simplu un talent pe care îl poți lega de opera, activitatea sau viața poetului Mihai Eminescu.

Reguli de editare video:
Filmul va trebui să se încadreze în maxim 10-15 minute. Trebuie să fie în spiritul promovării culturii, operei sau activității poetului.
Ca și format se recomandă mp4 sau orice alt format video uzual.

Trimiterea lucrărilor:
Clipurile vor fi trimise pe adresa organizatiatinerilordinjibou@gmail.com, până la data de 30.01.2021 ora 22:00. Te rugăm să precizezi numele și prenumele tuturor participanților, localitatea, școala, clasa, vârsta, secțiunea pentru care participi și numărul de telefon.
Pentru încărcarea clipurilor se poate folosi drive, dropbox, wetransfer sau orice alt serviciu de trimitere fișiere.

Jurizare și premiere:
Vor fi acordate premii pentru fiecare categorie de vârstă: gimnaziu și liceu.
Ceea ce contează cel mai mult este aportul personal și mai puțin calitățile de editare video sau efectele speciale. Se va aprecia mult originalitatea și expresivitatea mesajului.
Vor fi acordate următoarele premii:
Premiul I - 500 RON
Premiul II - 250 RON
Premiul III - 100 RON

Dacă lucrările nu se ridică la calitatea necesară, juriul poate decide să nu acorde toate premiile.
Premiile vor fi anunțate și înmânate până pe data de 05.02.2021.

Inspirație sau lucrări similare realizate de alți elevi:
Scenete despre Cenaclul literar “Junimea”, unde Mihai Eminescu a fost implicat activ:
1) https://youtu.be/mF_OxTgNr50
2) https://youtu.be/u-CN4SrkI74
Ca și inspirație poate servi și trailerul unui scurtmetraj despre prima serbare a românilor de pretutindeni organizată în anul 1871 la Mănăstirea Putna de către Mihai Eminescu, Ioan Slavici, Ciprian Porumbescu și alții.
Scurtmetrajul a fost realizat de tineri, în majoritate elevi de liceu, și se intitulează “Începutul unui ideal”
https://youtu.be/yAAWH2Dj2tU

Documentație:
Scurt articol despre viața lui Mihai Eminescu dublat audio - durată 10 minute: https://afostodata.ro/mihai-eminescu-audio/
Applicație smartphone cu opera lui Mihai Eminescu:
https://play.google.com/store/apps/details...
Documentar TVR Mari Români : Mihai Eminescu - durată 30 minute:
https://youtu.be/cnH2bOiiP0M

Vă dorim mult succes și vă așteptăm cu drag pe toți!

Expoziţii de Ziua Culturii Naţionale

EXPOZIŢIA „SCRIITORI SĂLĂJENI”
Listă realizată de Iulia-Maria Longodor

Pavel Abraham, Capcana drogurilor, Editura Detectiv, Bucureşti, 2005.
Carmen Georgeta Ardelean, Polifonii în wordissimo, Editura Caiete Silvane, Zalău, 2017.
Iosif Boda, Cinci ani la Cotroceni, Editura Evenimentul Românesc, Bucureşti, 1999.
Liviu Borota, Dorinţa mamei, Editura S.C. Tranger S.A., Zalău, 2017.
Camelia Burghele, În numele magiei terapeutice, Editura Limes, Zalău, 2000.
Florian Caba şi Viorel Hexan, Cronică în marş, Editura Caiete Silvane, Zalău, 2018.
Imelda Chinţa, Destine şi cărţi, Editura Caiete Silvane, Zalău, 2015.
M. Grigore Croitoru şi V. Maria Croitoru, Din datinile, eresurile şi practicile magice ale alunişenilor la începutul mileniului al treilea, Editura Caiete Silvane, Zalău, 2010.
Daroczi, Iosif ( coordonator), Monografia satului Prodăneşti, Editura Şcoala Noastră, Zalău, 2018.
Istorie şi civilizaţie în Sălajul istoric, Editura Caiete Silvane, Zalău; Editura Eikon Bucureşti, 2020.
Traian Ience, Învăţământul românesc din Sălaj, repere monografice, Zalău, 2017.
Marcel Lucaciu, Floreta de exerciţiu (poeme), Editura Caiete Silvane, Zalău, 2017.
Aurel Lung, Liceul Tehnologic ,,Gheorghe Pop de Băseşti“ din Cehu Silvaniei, Editura Caiete Silvane, Zalău, 2019.
Mirel Magop, Gringo. Pe drumuri sudamericane, Editura Miramar, 2008.
Aurel Medve, Năpradea: locuri, oameni şi fapte, Editura Silvania, Zalău, 2002.
Aurel Mocanu, Colinda ,,Fata de maior”, Editura Dacoromână, Slobozia, 2008.
Gheorghe Moga, File de dicţionar, Editura Caiete Silvane, Zalău, 2016.
Viorel Mureşan, De gardă la Echinox, Editura Caiete Silvane, Zalău, 2019.
Elena Musca, Meşteşugurile sălajene de la medieval la contemporan, Editura Caiete Silvane, Zalău, 2020.
Dănuţ Pop, Prefecţii judeţului Sălaj, Editura Caiete Silvane, Zalău, 2007.
Claudiu Lucian Pop, Reîntoarcerea la vestea cea bună, Bucureşti, 2014.
Florica Pop, Straiţa cu merinde, Editura Ecou Transilvan, Cluj-Napoca, 2013.
Marin Pop, Corneliu Coposu şi Blajul, Editura Caiete Silvane, Zalău, 2015.
Nicolae Pop, Aventurile junilor astronauţi Romeo şi Dan, Editura Semne, Bucureşti, 2004.
Emanoil Pripon, Tezaure monetare medieval şi premoderne descoperite pe teritoriul oraşului Zalău, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2018.
Daniel Săuca, Voi chiar vorbiţi şi în numele meu ?, Editura Caiete Silvane, Zalău, 2009.
Dionisie P. Stoica, Ioan Lazăr, Schiţa monografică a Sălajului, Editura Caiete Silvane, Zalău, 2016.
Ion Taloş, Omul şi leul, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2013.
Viorel Tăutan, Elogiul formei, Editura Caiete Silvane, Zalău, 2018.
Emil Trif, Aspecte din învăţământul sălăjan (1918–1990), Editura Caiete Silvane, Zalău, 2011.
Artemiu Vanca, Comoara din Dealul Magiarului, Editura Contrast, Bucureşti, 2011.

Articolul din Magazinul Sălăjean

.
Centenarul presei româneşti din Jibou
http://www.magazinsalajean.ro/eveniment/centenarul-presei-romanesti-din-jibou

Laurenţiu Bran (1865-1942) a fost primul român care l-a vestit pe Eminescu într-o altă limbă, iar unele dintre sonetele tălmăcite de el în maghiară continuă să fie republicate şi azi în diferite antologii. El a activat ca preot, antologator, traducător, membru sârguincios al ASTRA, organizator al vieţii culturale din judeţ, fondator de biblioteci poporale, răspânditor al ştiinţei de carte printre oamenii simpli de la sate.
Dar astăzi, la centenarul periodicului „Sălajul”, îl vom aminti ca pionier al presei româneşti din Jibou. „Sălajul” a pornit la drum şi a continuat să fie tipărit vreme de un deceniu datorită strădaniilor sale. I-a fost părinte, proprietar, editor, redactor şi corector: „Nu pofta de câştig, ci numai dragostea de neam ne-a îndemnat ca să scoatem o foaie românească în ţinuturile aceste lipsite de foi româneşti.”
Primul număr a apărut în 29 aprilie 1920, fiind distribuit în Jibou şi în Zalău, cuprinzând 4 pagini de format A3 (290 x 420 mm). La început, a fost multiplicat la Tipografia „Hermes” din Baia Mare, precum s-a consemnat şi în „Istoria jurnalismului din România în date: enciclopedie cronologică” a lui Marian Petcu (Editura Polirom, Iaşi, 2012). A apărut cu o oarecare regularitate până în 30 decembrie 1929, întâi săptămânal, apoi bilunar. După terminarea marii crize mondiale, a reapărut o singură dată, în 15 aprilie 1933, de această dată la Cehu Silvaniei, ca organ de propagandă al Partidului Naţional Liberal (Duca).
Biblioteca Orăşenească din Jibou dispune de câteva cópii primite de la Arhivele Naţionale ale României, Serviciul Judeţean Sălaj, prin bunăvoinţa fostului profesor de istorie, astăzi inspector superior Daniel-Victor Săbăceag, căruia îi mulţumim şi pe această cale. O colecţie mai dodoloaţă se află la secţia de periodice a Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” din Cluj. Ne-am propus să o copiem pentru jibouani încă în Anul Centenar, dar n-am reuşit să obţinem fondurile necesare. Culmea ghinionului, în ultimele două luni, datorită măsurilor de izolare impuse de răspândirea coronavirusului, bibliotecile n-au lucrat cu publicul, deci, deşi am planificat o vizită la sala de lectură, n-am ajuns să răsfoim apariţiile păstrate de colegii clujeni şi să întocmim o minimă bibliografie. Să sperăm că în viitor vom rezolva problema, dacă nu din finanţare publică, atunci printr-o sponsorizare privată.
Numerele din primul an pe care le deţinem au cuprins editoriale şi articole referitoare la alegerile care l-au adus la putere pe generalul Averescu (nr. 8, 17 iunie), constituirea unei uniuni politice pentru guvernare (nr. 9, 24 iunie), starea plugarilor (nr.10, 1 iulie), închiderea crâşmelor în zilele de duminică (nr.12, 15 iulie), reforma agrară (nr.13, 22 iulie), înfiinţarea liceului pedagogic de băieţi din Zalău (nr.14, 29 iulie), sărbătorirea Reginei Maria în Baia Mare (nr.15, 5 august), crearea primei parohii româneşti la Jibou (nr.18, 6 septembrie), vizita canonică a episcopului Iuliu Hossu (nr.19, 18 septembrie).
Deşi a locuit în Someş-Săplac, azi Aluniş Sălaj, Laurenţiu Bran s-a implicat şi în disputele politice legate de dezvoltarea comunei urbane Jibou. Un articol deosebit de savuros prin incisivitatea şi claritatea argumentelor, presărată cu o doză de sfătoşenie ardelenească, este cel legat de electrificarea străzilor şi caselor, pe care cutezăm să-l reproducem în întregime:

PENTRU CE S-A ÎNGLODAT PLANUL LUMINAŢIEI ELECTRICE A JIBOULUI?

Laurenţiu Bran

Comuna Jibou, care are mare circulaţie şi are prospecte reale de a desvolta în viitorul apropiat, se luptă de mult pentru instalarea unui centru electric atât de necesar pentru desvoltarea sa. Avea planul făcut deja din a.[nul] 1914 pentru construirea şi instalarea unei uzini electrice comunale, dar realizarea acestui plan l-a zădărnicit războiul mondial.
Încă în a.[nul] 1923 m-am frământat mult cu gândul, cum s-ar putea resolvi problema aceasta de interes vital pentru comuna Jibou, care astăzi este un emporiu de seamă al industriei şi al comerciului.
Turbinele de pe Valea Agrijului şi puterile motrice existente sunt insuficiente ca să provadă Jiboul cu energia electrică suficientă, – iar ca să prinzi energia din căderea apei fluviului Someş din apropiere, ar reclama un capital atât de horibil, încât nu poate veni nici în combinaţie în chestia aceasta.
Între aceste împrejurări a sosit la comuna Jibou ofertul Minelor de cărbuni din Surduc, în senzul căruia aceasta Societate minieră se declară de a fi dispusă a provedea cu lumină electrică comuna Jibou dacă în urma pertractărilor vor ajunge de acord în cauza aceasta. – Eu îndată m-am pus pe lucru şi cu multă bucurie, în scurtă vreme am terminat planul tehnic şi financiar. Toate aceste fiind terminate, nu lipsea decăt acordul cu antistia comunală. Prinzând vestea despre aceste planuri firma jibouană P. Delanoy (proprietarul fabricei de ferestreu) şi socotind acapararea acestei afaceri rentabilă pentru sine, a intrat el în negoţieri cu antistia comunală, care, în contra părerilor esperţilor a contractat cu această firmă pentru a fi provăzută cu curentul electric necesar.
Aceasta contractare a pus în vedere clară mentalitatea firmei Delanoy pe toată linia.
Prefectul judeţan de-atunci s-a grăbit a aproba contractul, care, cu toate actele a fost înaintat forurilor competente.
Asta-i starea faptică de azi, dar e nădejde că contractul iscălit cu atâta grabă din partea primăriei, va fi redus la a lui valoare reală care o-a avut la naşterea sa când s-a născut mort. În cele următoare voiu trage un paralel între aceste două oferte, arătând soluţiile technice şi financiare.
D-l Delanoy are planul să-şi schimbe locomobilul esistent dela ferestreul său cu unul mai mare, de circa 100 HP. Jiboul necesitează cel puţin 5000 bucăţi lămpi (a de 25 lumini) şi cel puţin o energie industrială de 50 HP, adeca în total are lipsă de o energie electrică efectivă de 75-80 HP ca să fungheze neconturbat şi fără întrerumpere curentul electric. Cum socoate d-l Delanoy să rezolve problema aceasta cu o putere de 100-100 HP? Aceasta-i o enigmă, cu atăt mai vârtos ca tot atunci şi pentru ferestreu are lipsă de o energie de cel mai puţin 40-50 HP. Dar abstragând dela aceasta imposibilitate tehnică, ferestreul d-lui Delanoy nu e nici odată în funcţie permanentă (n-a fost nici în trecut, nu e nici azi) deci nu poate produce cvantul de aşanumita făină de ferestreu, menit să încălzească cazanul, iar întrebuinţând cărbuni (lignite), aceasta împrejurare ingreună mult poziţia cheltuelelor.
Instalarea, susţinerea şi amortizarea unei energii centrale cu abori, după cum a arătat şi d-l Delanoy, reclamă spese, în urma cărora preţul tarifal a luminei electrice ar fi atăt de urcat încât în loc să contribue la desvoltarea comunei, ar depărta toată lumea dela folosirea luminei.

Centenarul presei româneşti din Jibou

.

Presa jibouană (1920-2020)

Eminescu - în original şi tradus 

Reviste şcolare din Jibou

Expoziţia de pliante

Expoziţia de semne de carte

.

Trece lebăda pe ape...

.
Am sărbătorit Ziua Culturii Naţionale împreună cu clasa a III-a B şi doamna învăţătoare Ligia Dobrinean de la Şcoala „Lucian Blaga” din Jibou. După prezentarea legăturilor sălăjene cu viaţa poetului Mihai Eminescu, au urmat recitări şi s-a cântat „Somnoroase păsărele”. Inspiraţi de melodie, copiii au împăturit lebede din hârtie. În final, elevii au vizitat muzeul casei de cultură.

Expoziţii de Ziua Culturii Naţionale 2020

.
În urmă cu doi ani, cu prilejul Anului Centenar, am expus o mică parte din colecţia de ilustrate cu tablouri pictate de membrii Şcolii artistice din Baia Mare. Revenim acum cu alte exponate şi semnele de carte realizate de prietenii din Insulele Canare, prezentate cu titlul: „Pictori din România”.

Expoziţia de cărţi dedicată lui Mihai Eminescu

O parte din revistele elevilor din Jibou.

Un alt panou cuprinde semne de carte primite de la editurile româneşti:

Eminescu - Făt-Frumos din lacrimă

.
O întâlnire cu clasa a VI-a A de la Liceul Tehnologic „Octavian Goga”, iniţiată de doamna profesoară Adriana Pop, a prilejuit o discuție despre Eminescu, sălăjeni și un moment retro: proiectarea diafilmului „Făt-Frumos din lacrimă”, realizat de Studioul Animafilm.

Expoziţie mixtă de Ziua Culturii Naţionale

.
Cu prilejul Anului Centenar, prietenii din Insule Canare (Spania) au realizat o impresionantă colecţie de aproape 300 de semne de carte cu personalităţi româneşti. O primă parte (60 bucăţi, literele A-H) a fost expusă împreună cu ilustrate inedite din colecţia Victor Pop.

.

Clasa a II-a B în vizită

.
Azi ne-au vizitat şi viitorii cititori din a II-a B de la Şcoala „Lucian Blaga”, clasa doamnei Ligia Dobrinean. Mulţi dintre ei s-au înscris singuri, alţii au venit prima oară aici. Ca şi ei să prindă un pic de drag de carte, colegii lor le-au arătat povestea „Ridichea uriaşă”. Copiii au mai citit din cartea de poezii scrise de Mihai Eminescu. Fiind Anul Centenar: „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie!”

Din umbra falnicelor bolţi...

.
„Şcoala Altfel” ne-a adus azi un moment Eminescu, prilejuit de vizita partenerilor din clasa a X-a C de la Liceul Tehnologic „Octavian Goga” (diriginte Gabriela Baboş). Momentele lirice au fost urmate de ascultarea unor romanţe clasice, iar apoi de discuţii. Cum săptămâna aceasta am fost vizitaţi de o nepoată a lui Ioan Nădişan, când s-a abordat tema fantasticului, s-a citit şi din volumul „Memoria ardeleanului”, pentru a da evenimentului un pic de culoare locală.

Judeţul Botoşani la (Semi)Centenar

.

Eminesciana 2017

.

„Floare albastră” la Şcoala „Lucian Blaga”

.
Am sărbătorit Ziua Culturii Naţionale împreună cu partenerii noştri din clasa a II-a B de la Şcoala „Lucian Blaga” (învăţător Ioan Peter). Le-am pregătit diafilmul „Făt-Frumos din lacrimă”, am ascultat şi am cântat împreună melodia „Somnoroase păsărele”, i-am amintit pe sălăjenii Ioniţă Scipione-Bădescu şi Laurenţiu Bran, am citit fragmente din poezia „Floare albastră” și am împăturit clopoţei din hârtie. Am ales acest model, deoarece el poate fi utilizat şi ca semn de carte pe colţul paginii. Elevii au primit şi câte un semn de carte tipărit, pe care îşi vor nota versul eminescian preferat.