Wesselényi Miklós cel Tânăr a murit datorită unei congestii pulmonare în 21 aprilie 1850. De teama unei rebeliuni, austriecii n-au permis transportul sicriului şi înhumarea la Jibou. A avut doi fii: Miklós (a moştenit şi s-a mutat la Gârcei, aproape de Zalău) şi Béla (a rămas la Jibou).
Anul acesta, Zilele Maghiarilor din Jibou vor avea loc în weekend-ul 16-17 martie. Temă centrală este împlinirea a 20 de ani de la dezvelirea statuii lui Wesselényi Miklós-tânărul, operă a sculptorului Sepsi József.
Volumul de versuri scrise de Sânziana Batiște, „Câmpu' alb, oile negre”, reprezintă o miniantologie tematică, dedicată CUVINTELOR şi CĂRŢII. Mulţumim pentru donaţie!
Încetuc-încetuc trecem de la #PETŐFI200 la #PETŐFI175...
Györfi-Deák György - Răzvrătirea unui Apostol
(Caiete Silvane, nr. 228 / ianuarie 2024)
Magdalena Vaida a prezentat în ziarul „Făclia” din Cluj manifestarea dedicată personajului de benzi desenate Pif. Ea a fost organizată de ASTRA-Dej, preşedinte Radu Gavrilă şi i-a avut ca invitaţi pe istoricii Dodo Niţă şi Gabriel-Virgil Rusu. Biblioteca din Jibou a participat cu o expoziţie de carte şi o comunicare.
https://ziarulfaclia.ro/sarbatoarea-benzii-desenate-la-astra-dej/
Astăzi sărbătorim ziua Insulelor Canare:
cărţi, pliante, muzică, ilustrate, semne de carte
(ultimele sunt cu benzi desenate, că poimâine e 1 Iunie şi n-avem suficient timp de schimbat expoziţiile)
Vineri, 2 iunie 2023, de la orele 10:00, Despărțământul „Dr. Teodor Mihali” Dej al ASTRA va organiza în sala de festivități a Protopopiatului Ortodox Dej (str. Crişan nr.9) manifestarea „Cu PIF pe plaiuri mioritice”, dedicată simpaticului personaj de benzi desenate, care, de Crăciun, va împlini 75 de ani. Radu Gavrilă, preşedintele dejean, i-a invitaţi pe istoricul BD Dodo Niţă (Craiova), graficianul şi istoricul Gabriel-Virgil Rusu (Cluj), scriitorul şi traducătorul Györfi-Deák György (Jibou).
În cea de-a doua zi a Festivalului „Primăvara poeziei / A költészet tavasza”, ediţia 2023, a fost omagiat poetul și profesorul Viorel Gh. Tăutan, la împlinirea vârstei de 80 de ani. Cu această ocazie, a fost lansat un nou supliment al revistei „Caiete Silvane”:
https://caietesilvane.ro/wp-content/uploads/2023/04/Supliment-final.pdf
O contribuţie a bibliotecii noastre la promovarea culturii comune din spaţiul intracarpatic:
poetul-emblemă
al revoluţiei paşoptiste din Ungaria şi Ardeal (terminate la Jibou, în
25 august 1849), este acum prezentat şi prezent în 200 de tălmăciri
româneşti:
https://ro.wikisource.org/wiki/Autor:S%C3%A1ndor_Pet%C5%91fi
Felicitări poetului Viorel Mureşan, pe care-l vom sărbători în 1 aprilie.
Suplimentul poate fi descărcat de la adresa:
https://caietesilvane.ro/wp-content/uploads/2023/03/supliment-final-siteu.pdf
Întâlnirea clasei a V-a C de la Liceul Tehnologic „Octavian Goga”, profesor Alina Irina Pop, cu scriitoarea Simone Györfi, în Ziua Națională a Lecturii 2023, la Biblioteca Orăşenească Jibou.
Clasa pregătitoare C de la Şcoala „Lucian Blaga”, învăţătoare Mihaela-Raluca Silvestru, a participat la o sesiune de lecturi organizată de biblioteca noastră.
Un pahar de vin cu tata;
Bea şi dânsul şi urează,
Bucuros de revedere,
Dumnezeu să-l aibă-n pază!
N-am mai dat de-un veac pe-acasă.
Că de-abia mai ţine minte,
Cât a-mbătrânit de-atuncea,
Câtă vreme-i. Doamne sfinte !
Ţinem sfat de una-alta,
După cum ne vin pe limbă,
Şi vorbim şi de teatru
Între altele, de pildă.
„Meseria" mea în ochi-i
E şi-acuma bârnă mare,
Nu i-a stins prejudecata
Lunga anilor cărare.
-- Ce nemernic e şi traiul
Care-l duceţi la teatru!
-- Cântece de felul ăsta
Ascult unul după altu’ --
-- Ştiu c-ai flămânzit, nu şagă,
Se cunoaşte după faţă;
Aş dori să văd odată,
Cum faci tumbe de paiaţă;
Eu i-ascult zâmbind părerea
De cunoscător de artă,
Căci să-i schimb părerea dârză,
Orice trudă e deşartă.
Mai apoi un cântec bachic
I-l rostii cu multă artă,
Bucurându-mă că dânsul
Râse zdravăn de-astă dată.
Dară el nu este mândru
Că-s poet, ba se mai teme
Că aceasta nu-i decât o
Sfântă pierdere de vreme.
Nu-i mirare! Se pricepe
Numai la măcelărie.
Pentru artă sau ştiinţă,
N-a făcut încă chelie.
Când apoi din băutură
N-a rămas un strop în cupă,
Eu m-aştern la scris de versuri,
El şi-aşterne de se culcă.
Dar atunci îmi pune mama
Întrebări nenumărate,
Până când să-i dau răspunsuri,
Îmi las scrisul la o parte.
Întrebările ei toate
Cine le mai pridideşte?
Fiecare dintre ele
Bucuria mi-o sporeşte,
Fiecare-i o oglindă,
Care-mi dovedeşte-anume
Că ea este cea mai bună
Dintre mamele din lume.
(Dunavecse, aprilie 1844)
Titlul original: Egy estém otthon
Traducere de Avram P. Todor (1899-1978)
Publicată în: Floarea Soarelui, nr. 3-6 / martie-iunie 1928, pag. 63.
S-a născut într-o familie modestă: tatăl său, Petrovics István (n. 15 august 1791 - d. 21 martie 1849), era un meșter măcelar de origine sârbă din comitatul Nitra, iar mama sa, Hrúz Mária (n. 26 august 1791 - d. 17 mai 1849), era de origine burgheză slovacă din Kecskemét. Sándor Petőfi a fost botezat în biserica luterană din Kiskőrös.
