joi, 30 aprilie 2020

Articolul din Magazinul Sălăjean

.
Centenarul presei româneşti din Jibou
http://www.magazinsalajean.ro/eveniment/centenarul-presei-romanesti-din-jibou



Laurenţiu Bran (1865-1942) a fost primul român care l-a vestit pe Eminescu într-o altă limbă, iar unele dintre sonetele tălmăcite de el în maghiară continuă să fie republicate şi azi în diferite antologii. El a activat ca preot, antologator, traducător, membru sârguincios al ASTRA, organizator al vieţii culturale din judeţ, fondator de biblioteci poporale, răspânditor al ştiinţei de carte printre oamenii simpli de la sate.
Dar astăzi, la centenarul periodicului „Sălajul”, îl vom aminti ca pionier al presei româneşti din Jibou. „Sălajul” a pornit la drum şi a continuat să fie tipărit vreme de un deceniu datorită strădaniilor sale. I-a fost părinte, proprietar, editor, redactor şi corector: „Nu pofta de câştig, ci numai dragostea de neam ne-a îndemnat ca să scoatem o foaie românească în ţinuturile aceste lipsite de foi româneşti.
Primul număr a apărut în 29 aprilie 1920, fiind distribuit în Jibou şi în Zalău, cuprinzând 4 pagini de format A3 (290 x 420 mm). La început, a fost multiplicat la Tipografia „Hermes” din Baia Mare, precum s-a consemnat şi în „Istoria jurnalismului din România în date: enciclopedie cronologică” a lui Marian Petcu (Editura Polirom, Iaşi, 2012). A apărut cu o oarecare regularitate până în 30 decembrie 1929, întâi săptămânal, apoi bilunar. După terminarea marii crize mondiale, a reapărut o singură dată, în 15 aprilie 1933, de această dată la Cehu Silvaniei, ca organ de propagandă al Partidului Naţional Liberal (Duca).
Biblioteca Orăşenească din Jibou dispune de câteva cópii primite de la Arhivele Naţionale ale României, Serviciul Judeţean Sălaj, prin bunăvoinţa fostului profesor de istorie, astăzi inspector superior Daniel-Victor Săbăceag, căruia îi mulţumim şi pe această cale. O colecţie mai dodoloaţă se află la secţia de periodice a Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” din Cluj. Ne-am propus să o copiem pentru jibouani încă în Anul Centenar, dar n-am reuşit să obţinem fondurile necesare. Culmea ghinionului, în ultimele două luni, datorită măsurilor de izolare impuse de răspândirea coronavirusului, bibliotecile n-au lucrat cu publicul, deci, deşi am planificat o vizită la sala de lectură, n-am ajuns să răsfoim apariţiile păstrate de colegii clujeni şi să întocmim o minimă bibliografie. Să sperăm că în viitor vom rezolva problema, dacă nu din finanţare publică, atunci printr-o sponsorizare privată.
Numerele din primul an pe care le deţinem au cuprins editoriale şi articole referitoare la alegerile care l-au adus la putere pe generalul Averescu (nr. 8, 17 iunie), constituirea unei uniuni politice pentru guvernare (nr. 9, 24 iunie), starea plugarilor (nr.10, 1 iulie), închiderea crâşmelor în zilele de duminică (nr.12, 15 iulie), reforma agrară (nr.13, 22 iulie), înfiinţarea liceului pedagogic de băieţi din Zalău (nr.14, 29 iulie), sărbătorirea Reginei Maria în Baia Mare (nr.15, 5 august), crearea primei parohii româneşti la Jibou (nr.18, 6 septembrie), vizita canonică a episcopului Iuliu Hossu (nr.19, 18 septembrie).
Deşi a locuit în Someş-Săplac, azi Aluniş Sălaj, Laurenţiu Bran s-a implicat şi în disputele politice legate de dezvoltarea comunei urbane Jibou. Un articol deosebit de savuros prin incisivitatea şi claritatea argumentelor, presărată cu o doză de sfătoşenie ardelenească, este cel legat de electrificarea străzilor şi caselor, pe care cutezăm să-l reproducem în întregime:

PENTRU CE S-A ÎNGLODAT PLANUL LUMINAŢIEI ELECTRICE A JIBOULUI?
Laurenţiu Bran

Comuna Jibou, care are mare circulaţie şi are prospecte reale de a desvolta în viitorul apropiat, se luptă de mult pentru instalarea unui centru electric atât de necesar pentru desvoltarea sa. Avea planul făcut deja din a.[nul] 1914 pentru construirea şi instalarea unei uzini electrice comunale, dar realizarea acestui plan l-a zădărnicit războiul mondial.
Încă în a.[nul] 1923 m-am frământat mult cu gândul, cum s-ar putea resolvi problema aceasta de interes vital pentru comuna Jibou, care astăzi este un emporiu de seamă al industriei şi al comerciului.
Turbinele de pe Valea Agrijului şi puterile motrice existente sunt insuficiente ca să provadă Jiboul cu energia electrică suficientă, – iar ca să prinzi energia din căderea apei fluviului Someş din apropiere, ar reclama un capital atât de horibil, încât nu poate veni nici în combinaţie în chestia aceasta.
Între aceste împrejurări a sosit la comuna Jibou ofertul Minelor de cărbuni din Surduc, în senzul căruia aceasta Societate minieră se declară de a fi dispusă a provedea cu lumină electrică comuna Jibou dacă în urma pertractărilor vor ajunge de acord în cauza aceasta. – Eu îndată m-am pus pe lucru şi cu multă bucurie, în scurtă vreme am terminat planul tehnic şi financiar. Toate aceste fiind terminate, nu lipsea decăt acordul cu antistia comunală. Prinzând vestea despre aceste planuri firma jibouană P. Delanoy (proprietarul fabricei de ferestreu) şi socotind acapararea acestei afaceri rentabilă pentru sine, a intrat el în negoţieri cu antistia comunală, care, în contra părerilor esperţilor a contractat cu această firmă pentru a fi provăzută cu curentul electric necesar.
Aceasta contractare a pus în vedere clară mentalitatea firmei Delanoy pe toată linia.
Prefectul judeţan de-atunci s-a grăbit a aproba contractul, care, cu toate actele a fost înaintat forurilor competente.
Asta-i starea faptică de azi, dar e nădejde că contractul iscălit cu atâta grabă din partea primăriei, va fi redus la a lui valoare reală care o-a avut la naşterea sa când s-a născut mort. În cele următoare voiu trage un paralel între aceste două oferte, arătând soluţiile technice şi financiare.
D-l Delanoy are planul să-şi schimbe locomobilul esistent dela ferestreul său cu unul mai mare, de circa 100 HP. Jiboul necesitează cel puţin 5000 bucăţi lămpi (a de 25 lumini) şi cel puţin o energie industrială de 50 HP, adeca în total are lipsă de o energie electrică efectivă de 75-80 HP ca să fungheze neconturbat şi fără întrerumpere curentul electric. Cum socoate d-l Delanoy să rezolve problema aceasta cu o putere de 100-100 HP? Aceasta-i o enigmă, cu atăt mai vârtos ca tot atunci şi pentru ferestreu are lipsă de o energie de cel mai puţin 40-50 HP. Dar abstragând dela aceasta imposibilitate tehnică, ferestreul d-lui Delanoy nu e nici odată în funcţie permanentă (n-a fost nici în trecut, nu e nici azi) deci nu poate produce cvantul de aşanumita făină de ferestreu, menit să încălzească cazanul, iar întrebuinţând cărbuni (lignite), aceasta împrejurare ingreună mult poziţia cheltuelelor.
Instalarea, susţinerea şi amortizarea unei energii centrale cu abori, după cum a arătat şi d-l Delanoy, reclamă spese, în urma cărora preţul tarifal a luminei electrice ar fi atăt de urcat încât în loc să contribue la desvoltarea comunei, ar depărta toată lumea dela folosirea luminei.

marți, 28 aprilie 2020

Laurenţiu Bran a fost Cavaler al Ordinului Coroana României

.
Serviciul sălăjean Arhivele Naţionale ale României ne-a surprins cu câteva documente inedite, păstrate în Fondul Laurenţiu Bran, printre care şi decretul prin care preotul din comuna Săplac, Sălagiu, a fost decorat cu Ordinul Coroana României în grad de cavaler, în data de 30 decembrie 1922, decret publicat în Monitorul Oficial nr. 216 din 2 ianuarie 1923.

Le mulţumim colegilor din Zalău, în special lui Daniel-Victor Săbăceag, pentru că ne-au sprijinit în sărbătorirea evenimentului de mâine: un secol de presă românească în Jibou.




joi, 23 aprilie 2020

Suntem în inventar până în 30 iunie inclusiv

.
Este oficial: suntem în inventar până în 30 iunie inclusiv.
De data aceasta, pentru că ne dorim cititori sănătoşi, vă rugăm să aduceţi cărţile DUPĂ terminarea stării de urgenţă. Vă anunţăm când se poate.
În rest, avem Facebook Messenger deschis, ne puteţi căuta şi vă spunem ce şi unde găsiţi pe internet.


luni, 20 aprilie 2020

„O făclie în noapte” de Sebesi Samu

.
Fáklya gyúl a éjben” (O făclie în noapte) este un alt roman despre Jibou, uitat astăzi. El a apărut în foileton între 1929-1930, în gazeta „Keleti újság” din Cluj.
Cărţile lui Sebesi Samu au început să fie scanate şi puse pe MEK.
https://mek.oszk.hu/html/vgi/kereses/kereses.phtml…


sâmbătă, 18 aprilie 2020

Un nume neaoş sălăjean

.
Un nume tipic sălăjean, consemnat oficial pentru eliberarea unui autorizaţii de prospectare minieră în 1911:
Ion Micle a Văsălichii a lui Mihai a Panciului



marți, 14 aprilie 2020

De reţinut pentru bibliografia locală

.
Tot Boér Miklós, iar despre Sălaj, de data aceasta Valea Someşului, de la Jibou la Ţicău / Chelinţa
Erdély nr.10 / 1 octombrie 1893, pag. 333 şi urm.
.
Cascada din Strâmtoarea Ţicăului

Femeie în vârstă cu vreascuri din Ţicău

luni, 13 aprilie 2020

vineri, 10 aprilie 2020

Centenarul morţii lui Wesselényi Miklós senior

.
O altă sursă bibliografică importantă pentru jibouani, mai ales pentru analiza heraldică a evoluţiei blazonului:
Erdélyi Lapok, nr.20 / 1 noiembrie 1909
Număr apărut la 100 de ani de la moartea lui Wesselényi-senior.
In august 2014, Caiete Silvane a publicat traducerea ferparului tipărit de văduva lui.


joi, 9 aprilie 2020

O ispravă de pomină

.
Wesselényi Miklós sr. : un vitezoman de la sfârşitul secolului al XVIII-lea
(atunci când nu erau autostrăzi şi nici minte a le cuprinde)
Vasárnapi Ujság, nr.1, 4 ianuarie 1857, pag.25


miercuri, 8 aprilie 2020

Un roman pentru tineret

.
Un roman pentru tineret, cu aventurile unor sălăjeni duşi cu pluta (pe bune) din Gâlgău pe Someş
(34 episoade)

Felsőmagyarországi Reggeli Hirlap, 23.XI.1935-26.IX.1936

marți, 7 aprilie 2020

Dăscăliţa

.
Dintr-un interviu cu învăţătoarea Bereczky Gizella aflăm că Băile Jibou au început să fie construite în 1954, dar încă nu erau terminate în 1958.
(Dolgozó Nő, nr. 3 / 1958, p.11)


duminică, 5 aprilie 2020

Pictorul Carol Popp de Szathmary la Jibou

.
Pictorul Szathmáry Pap Károly (Carol Popp de Szathmary), fotograful curţii regale româneşti pe vremea regelui Carol I, a fost avansat sergent în Jibou în armata generalului Bem, deoarece cel dinaintea lui era alcoolic şi a fost pedepsit.

sâmbătă, 4 aprilie 2020

Noi date despre „casa divorţurilor” din Jibou

.
Despre „casa divorţurilor” din Jibou am scris în „Curiozităţi sălăjene” (pag. 29 şi urm.). Iată un articol de ziar din cotidianul „Sürgöny” (Telegraful) din 11 aprilie 1866, unde se spune că ea era se cale să se dărâme, deoarece nu era îngrijită. Sursa primară este un articol din gazeta „Politikai Ujdonságok” din 4 aprilie 1866.

vineri, 3 aprilie 2020

Duminica Floriilor 2020

.
Anul acesta, expoziţia dedicată Duminicii Floriilor este virtuală.
Ea este montată, dar o puteţi vedea numai de la distanţă, prin internet.
Sunt şi mai puţine flori, deoarece copiii de la Cercul Himawari au stat acasă şi n-am lucrat împreună, ca în anii precedenţi.
Chiar şi aşa, avem floarea-soarelui, trandafiri, garoafe, lalele, zambile, narcise, clopoţei, lotuşi, cicoare, irişi, albăstrele, crini, maci, muşcate, crizanteme, dalii etc.
Vacanţă plăcută şi sărbători fericite!











miercuri, 1 aprilie 2020

Arcanum poate fi accesat gratis

.
Pentru a ţine lumea în casă pe perioada pandemiei cu coronavirul, Arcanum, cea mai mare colecţie de documente scanate şi accesibile on-line (de obicei, contra cost) din Ungaria, permite descărcarea gratuită până în 16 aprilie a.c., la miezul nopţii.
https://adtplus.arcanum.hu/hu/