O donaţie Ancuţa Mărieş

 Ancuţa Mărieş a donat bibliotecii mai multe volume: roman, proză scurtă, antologie de proză scurtă poliţistă, poezie (memorialistică). Mulţumim! Vă aşteptăm să le citiţi.

 

Un nou volum de Viorica Mureşan

 Volumul „Înscrisuri transparente” de Viorica Mureşan reprezintă a treia carte de poezie a autoarei şi a fost lansată recent la Zilele Caiete Silvane. Un exemplar cu dedicaţie a fost donat bibliotecii orăşeneşti şi poate fi consultat la sala de lectură.

 

Ouă încondeiate origami

 

Am expus la Centrul de Cercetări Biologice / Gădina Botanică "Vasile Fati" Jibou modelele de ouă de Paşti „încondeiate”, decorate prin împăturituri ale hârtiei bicolore, potrivite pentru confecţionarea felicitărilor de Paşti (handmade). Ele se găsesc în holul dintre globuri şi acvarii. Modelul original îi aparţine regretatului Francis Ow, a fost publicat în celebra „Owrigami”

Precum se vede, sunt 20 de panouri cu câte 3 modele, un total de 60 de variante (sunt şi altele, mult mai multe...).

 

 

Expoziţia pentru Floriile din acest an

 

Un volum important pentru jibouani

Doamna Emese Egyed a publicat scrierile lui Pataki Mózes, pedagogul lui Wesselényi cel Tânăr şi a donat un exemplar bibliotecii din Jibou. Mulţumim!

 

Proiect de lecţie

Kricskovics Zsuzsanna : Lalea, ou, puişor

 

Sunt şapte pruni, nu trei!

 Au apărut Caietele Silvane din martie. În Malaxor, semnalez a altă traducere a poeziei „Hepehupás vén Szilágy” de Ady Endre, o descriere nostalgică şi hâtră a spaţiului sălăjean. Dar sunt şapte pruni, nu trei! Găsiţi protestul complet aici:

https://caietesilvane.ro/malaxorul-de-martie-2/

 

Mobilier origami

 Tema de astăzi a cercului de origami Himawari (Floarea-Soarelui)

O traducere din Jókai Mór

 

Vă invităm să citiţi numarul 7 al Fanzinului ArtZONE SF (2024).

Cuprinsul acestui numar:

• Stihia de Gabi Gabrinov - pag. 3

• Cu nasul în cărţi (Metropolis de Monica Ramirez si Generalul de hârtie de Mihai Vintilă) rubrică de Mircea Cărbunaru - pag. 5

• Acasă de Mira Wolf - pag. 6

• Falsa tăcere de George Cosmin Borş - pag. 7

• Tânărul M’bolo de Mircea Ştefan Cărbunaru - pag. 9

• Înapoi... spre viitor (I): Invenţii 1853 de Jókai Mór (traducere Györfi-Deák György) - pag.11

• Carnevale - de Mircea Cărbunaru) - pag. 12

• Dincolo de viață de Cristian Lucian Mladin - pag.13

• Ilustratori celebri: Michael Whelan rubrică de Mircea Cărbunaru - pag. 15

• Dansuri de umbre fugare de Marius Dichişan - pag.16

• Premiul Philip K. Dick - nominalizări - rubrică de Mircea Cărbunaru - pag. 19 

 

Link de download (format PDF): https://drive.google.com/file/d/1EkbsapWbKc5C8Ggbem6FmIZVtM816kNe/view

O chestie motivaţională

Ştiu că ştiam. Acum am prilejul, temeiul, voinţa. Aud că există viaţă şi după pensionare...

Frigul din bibliotecă

 

https://noesnerland.com/2024/03/07/luarea-de-pozitie-a-unui-om-patit-referitoare-la-scandalul-de-la-biblioteca-nationala/

Mare scandal - mare! În 28 februarie 2024, ziarista Emilia Şercan a
măsurat temperatura dintr-o sală de lectură a bibliotecii naţionale:
https://www.g4media.ro/foto-emilia-sercan-semnaleaza-ca-in-biblioteca-nationala-cititorii-sunt-nevoiti-sa-stea-cu-gecile-pe-ei-la-166-grade-directorul-bibliotecii-adrian-cioroianu-mintiti-cand-legati-temperatura-din-b.html

Problema este mult mai veche, gerul a chinuit cititorii din Bucureşti
încă din sezonul hibernal 2018/2019, fără ca să se întreprindă ceva
între timp pentru rezolvarea situaţiei:
https://www.scena9.ro/article/biblioteca-nationala-frig-lipsa-caldura

Desigur, aşa cum ministrul culturii Kelemen Hunor a fost admirat,
deoarece a reuşit să termine o investiţie abandonată vreme de decenii,
conducerea actuală şi-ar fi putut dovedi eficacitatea prin asigurarea
confortului termic al utilizatorilor.

În Jibou, am trecut prin asta în iarna dintre anii 1999/2000, când
toate centralele de cartier au fost oprite, din lipsă de păcură. La
bloc, ne-am încălzit cu sobe pe lemn, folosind ca hornuri sistemul de
ventilaţie al bucătăriilor. Fiind înainte de alegeri, răspândacii au
lansat zvonul că edilul şef de atunci ar fi zis: „Eu mi-am introdus
gazul, voi băgaţi-vă ce vreţi!” Bineînţeles că a pierdut scrutinul.

La biblioteca orăşenească, au venit zidarii în toamnă şi au dărâmat
soba de teracotă, construită pentru alimentare cu lemne, apoi au
reconstruit-o spre a fi încălzită cu gaz. Nu ni s-a mai dat
combustibil, deoarece lemnele ar fi depus gudron în interior, care
s-ar fi aprins când pornea noua încălzire. Mai mult chiar, ni s-a
interzis să aducem ceva de ars de acasă. S-a făcut noiembrie,
decembrie, dar tot n-am fost racordaţi la conducta principală. În sala
de împrumut, când nu bătea soarele în ferestre, erau 5-6 grade
Celsius.

În depozite, au îngheţat conductele de apă în pereţi, apoi, în
primăvară, când dopurile de gheaţă s-au topit, am avut o inundaţie.

Aveam pe atunci un calculator 286 şi o imprimantă cu ace. Din cauza
frigului, în unele zile, pur şi simplu dispozitivul a refuzat să
funcţioneze.

A venit şi ianuarie, Ziua lui Eminescu. Colega a organizat un
simpozion, la care a invitat tot consiliul local. Pe atunci, printre
aleşi erau mulţi profesori de liceu, aşa că au acceptat cu dragă inimă
să participe. În legislaturile ulterioare, când componenţa a devenit
mai „democratică”, fără „elitisme” şi „fumuri intelectuale”, lucrurile
s-au schimbat radical. În 2000, 15 Ianuarie era încă un eveniment
cultural.

Din cauza frigului, toată lumea (invitaţi, recitatori, corul de copii
etc.) a rămas înfofolită în paltoane.

Stratagema colegei a dat roade. Trei zile mai târziu, în 18 ianuarie
2000, au sosit meşterii de la gaz şi au montat ţevile.

Sistemul de încălzire a funcţionat până în 15 septembrie 2014, când a
demarat modernizarea clădirii. Colecţiile au fost evacuate într-un
spaţiu uscat, dar neîncălzit, fără toaletă şi electricitate. Am cerut
să fim găzduiţi în biroul senatorial de peste drum de Liceul Ion
Agârbiceanu, o cameră mică, uşor de încălzit, unde ar fi încăput circa
zece rafturi cu cărţi. Solicitarea a fost refuzată: „domnul senator
ţine acolo diferite lucruri”. Cu o investiţie proprie de 150 de lei,
am construit un iglu de 150 x 150 x 150 cm din polistiren expandat şi
ne-am continuat activitatea cum s-a putut.

Să nu vă miraţi că mulţi bibliotecari suferă de reumatism. Acum ştiţi de ce.

 

A opta ediţie a Zilelor Maghiarilor din Jibou

 Anul acesta, Zilele Maghiarilor din Jibou vor avea loc în weekend-ul 16-17 martie. Temă centrală este împlinirea a 20 de ani de la dezvelirea statuii lui Wesselényi Miklós-tânărul, operă a sculptorului Sepsi József.

 

Crăciunul lui Kalamaika

 A apărut încă o traducere din seria Kalamaika de Rusz Lívia, ín revista Fabulafia nr. 20

„De la băile romane la colinda făptuitorului bun” de Ion Taloş

 De la etnologul şi profesorul universitar Ion Taloş, de loc din Prodăneşti, am primit ultimul volum publicat: „De la băile romane la colinda făptuitorului bun” (Univers Enciclopedic Gold, Bucureşti, 2023). Îi mulţumim pentru dedicaţia adresată cititorilor din Jibou şi îi dorim multă sănătate.

 

Mărţişor 2024

Partenerii noştri din clasa a V-a C de la Liceul Tehnologic "Octavian Goga" Jibou, împreună cu doamna profesoară Adriana Pop, au intrat azi în bibliotecă, un labirint de rafturi şi cărţi, unde bibliotecarii le-au oferit... firul Ariadnei.

Nominalizări RomConSF 2024

 Volumele noastre („Ţăranul interimar” şi „Dârzarta bârzî”, colegate antiparalel, duplex) au fost nominalizate pentru premiu la RomConSF 2024, secţiunea Volum de proză scurtă. Mulţumim editurii Cristian PlusArt pentru publicare şi promovare.

https://arcasf.ro/nominalizari-pentru-premiile-nationale.../

 

 

 

'ÂU, ĂŢUŞCĂ, 'ĂMUICĂ

În dimineaţa zilei de 19 februarie 2023, Administraţia Naţională de Meteorologie a emis o avertizare „nowcasting” (cuvânt care lipseşte din DOOM2) „Cod galben de ceaţă densă şi gheţuş” (foarte probabil
polei) în cinci judeţe din Ardeal. Ea a fost preluată cu sub această formă de mai multe agenţii de presă, publicaţii, posturi de radio:

Agenţia Română de Presă AGERPRES (de la care au preluat alţii):
Cod galben de ceaţă densă şi gheţuş în cinci judeţe din TANSILVANIA
https://www.agerpres.ro/mediu/

DC News:
Ceaţă densă şi gheţuş în cinci judeţe din TANSILVANIA. ANM a emis Cod galben
https://www.dcnews.ro/cod-galb

Monitorul Cluj:
Cod galben de ceaţă densă şi gheţuş în cinci judeţe din TANSILVANIA,
luni dimineaţa
https://www.monitorulcj.ro/act

Covasna Media:
Cod galben de ceaţă densă şi gheţuş în cinci judeţe din TANSILVANIA,
luni dimineaţa
https://covasnamedia.ro/meteo-

Radio România Târgu Mureş:
Cod galben de ceaţă densă şi gheţuş în TANSILVANIA
https://www.radiomures.ro/stir

ş. a. m. d.

Nu ştim cum a izbucnit această adevărată epidemie în a numi Ardealul
„Tansilvania” şi cum nimeni nu s-a ostenit să corecteze greşeala - să
se autosesizeze Academia şi să ceară o anchetă în acest sens, deoarece
ea impune normele ortografice şi susţine transformarea
„lumină”-„lumânare” (din rădăcina latină „lumen”!).

Pe noi, ne-a oripilat ideea ca limba 'omână, singu'a oficială în
'omânia, să pia'dă o lite'ă atât de impo'tantă, p'ecum R.

Cum se va înfăţişa Mi'cea cel Băt'iân în faţa lui Baiazid, să-l ave'tizeze:

„Tot ce mişcă-n ţa'ia asta, 'âul, 'amul, mi-e p'ieten numai mie, ia'iă
ţie duşman este...”

Într-o povestioară pentru copii scrisă de Bálint Tibor, am râs cu
lacrimi de roboţelul care a pierdut litera C şi a cerut la piaţă apă
în loc de ceapă. Iată că 'ealitatea post'ievoluţiona'iă bate fantezia.

Ne învăţăm copiii încă din primii ani să pronunţe litera R:

„Radu nu ştia să zică: râu, răţuşcă, rămurică...”

Să luptăm pentru ea, deoarece, precum se vede, este esenţială. De
altfel, avem nevoie de toate literele limbii, dar mai ales de cea care
dă „Un răsunet” sufletelor:

„Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată, croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani.”

-------------------------

Temă de casă (neapărat de citit):
Radu Paraschivescu: Cine sunt „barbarii de tirani” care au asediat limba română
https://www.newmoney.ro/radu-p

-------------------------
Apărut iniţial în: 
https://noesnerland.com/2024/02/21/au-atusca-amuica/

O miniantologie Sânziana Batişte

 Volumul de versuri scrise de Sânziana Batiște, „Câmpu' alb, oile negre”, reprezintă o miniantologie tematică, dedicată CUVINTELOR şi CĂRŢII. Mulţumim pentru donaţie!

 

Un nou volum de poezie al poetei Simone Györfi

 In pregătire, pentru Editura Caiete Silvane: Simone Györfi - E timpul să vorbim (versuri)

 

Cinstim Ziua lucrătorilor feroviari 2024

De 16 februarie, un trenuleţ din scaune a trecut prin bibliotecă:

Poeziile lui George Schinteie

Poetul timişorean George Schinteie a donat bibliotecii din Jibou mai multe volume de poezie, printre care şi recent apărutul volum bilingv „Deșertul de cuarț/Le Désert de Quartz”, tradusă de Gabrielle Danoux, cu coperta și ilustrațiile lui Valeriu Sepi, fost membru al formației „Phoenix” (Editura ”Cosmopolitan-Art”, Timișoara, 2023). Prefața este semnată de prof. dr. Cristina Sava, iar postfața aparține scriitorului timișorean Marian Odangiu.

 

Fărşang (Carnaval) 2024