Imnul Fratelui Soare

.
Francisc de Assisi

Preaînalte, bune Doamne, ţie-ţi dau fără-ncetare orice laudă şi slavă, orice binecuvântare.
Ţie singur se cuvine toată cinstea îngerească.
Omul însă nu e vrednic sfântul Nume să rostească.
Să te laude, Stăpâne, strălucitul frate soare, ce dă zilelor lumină, florilor le dă culoare.
Să te laude, Stăpâne, sora lună şi voi stele, ce sunteţi podoaba nopţii, credincioase santinele.
Să te laude, Stăpâne, vântul, scumpul nostru frate, ce când vrea, întreg pământul într-o clipă îl străbate.
Să te laude, Stăpâne, sora apa cristalină, ce-i curată şi plăcută, pe-nsetaţi ea îi alină.
Să te laude, Stăpâne, focul, frate fără vină; când e frig, ne dă caldură; când e noapte, dă lumină.
Să te laude, Stăpâne, şi pământul, mama noastră, ce produce trandafirul, viorica cea albastră!
Să te laude, Stăpâne, sora moarte cea trupească, care intră orişiunde, chiar şi-n camera regească!
.