Azi, 29 decembrie, este ziua de naştere a soţiei lui Petőfi: scriitoarea Szendrey Júlia
https://ro.wikipedia.org/wiki/J%C3%BAlia_Szendrey
Aparent, Bruce Willis recită poezia „De eşti bărbat, bărbat fii!” de Petőfi Sándor, dar e numai o dublare bine realizată de actorii care realizează coloane sonore pentru publicul maghiar.
https://www.youtube.com/watch?v=ai4SkBtpqGs
În traducerea lui Eugen Jebeleanu
(cu diacritice, o premieră pe internet)
De eşti bărbat, bărbat fii,
Nu o paiaţă doar,
De soarta azvârlită
Ici-colo, iar şi iar.
Potaie-i soarta, latră-n drum;
Întotdeauna, ea
Pe fugă-i pusă de-ndrăzneşti...
De-aceea nu te da!
De eşti bărbat, bărbat fii,
Dar fără s-o fi spus,
Nu-i nici un Demostene
Ca fapta mai presus.
Clădeşte, sau furtună fii,
Şi-apoi, nici un cuvânt,
La fel furtunii, după ce
Muncit-a şuierând.
De eşti bărbat, bărbat fii,
Să crezi, să năzuieşti,
Şi spune-o, chiar de-ndată
Cu sângele-ţi plăteşti.
Să-ţi lepezi viaţa, mai curând,
Decât al vieţii crez;
Şi ducă-se şi viaţa chiar,
De cinstea ţi-o păstrezi.
De eşti bărbat, bărbat fii,
Chiar de comori ţi-ar da,
Nu scoate la vânzare
Neatârnarea ta.
Pe cel ce-şi vinde cinstea
Alungă-l mâniat.
Cuvântul tău să fie:
„Sărac, dar neatârnat!”
De eşti bărbat, bărbat fii,
Viteaz, şi-atunci nicicând
Nu-i om şi nu e soarta
Să te doboare-n vânt.
Să fii gorun, ce piere
De vifor secerat,
Dar îşi păstrează şira
Spinării, ne-nclinat!
Ca să poată participa toţi elevii din clasa a II-a A (învăţător Anton Lakatos) de la Şcoala „Lucian Blaga”, ne-am întâlnit cu ei în sala mică din Casa Orăşenească de Cultură, unde ne-au colindat.
Ieri, colindătorii din clasa I de la Şcoala „Lucian Blaga” (învăţătoare Ligia Dobrinean) au mai stat un pic şi au citit cu multă voioşie „Miraculosul Crăciun al ştrumfilor”. S-au descurcat admirabil, deşi am crede că abia au început să cunoască literele. Marţi au fost viitorii absolvenţi, iată o generaţie bine pregătită să preia ştafeta.
De dimineaţă, am fost colindaţi de la Clasa pregătitoare C de la Şcoala „Lucian Blaga”, învăţătoare Mihaela-Raluca Silvestru. Colindul a fost unul inedit, ceea ce ne-a impresionat foarte tare.
Copiii au primit nuci, pe care apoi le-au spart cu... ziarul. (E un truc descris în „Fizica hârtiei”, pag. 15: https://ia803003.us.archive.org/0/items/GYURIFizicaHartiei.105/GYURI%20Fizica%20hartiei.105.pdf)
Colindătorii
din clasa a VIII-a A de la Liceul Tehnologic „Octavian Goga”, însoţiţi
de doamnele profesoare Ramona Oancea şi Carmen Pop.
Top
şoc: „Dicţionarul enciclopedic administrativ” al lui Gavril Ursu din 1935
susţine că în Jibou s-a tipărit o revistă lunară pentru îndrumarea şi
apărarea intereselor funcţionăreşti. Cerem colecţia, să fie la
biblioteca orăşenească!
https://dspace.bcucluj.ro/handle/123456789/141455
În Aşteptarea Domnului şi a partenerilor care vor dori să ne colinde:
Pamfil Bilţiu, Gheorghe Gh. Pop, Sculaţi, sculaţi, boieri mari! Editura Dacia, Cluj, 1996.
Monica Brătulescu, Colinda românească, Editura Minerva, Bucureşti, 1981.
Dorin Bujdei, Tommy şi Moş Crăciun, Editura Ars Libri, Costeşti, 2017.
Dorin Bujdei, Tommy la colindat, Editura Ars Libri, Costeşti, 2017.
Vasile Burian, Marinela Rusta, Susana-Florina Pall, Steaua sus răsare, [s. e.], Zalău, 2017.
Petru Caraman, Colindatul la români, slavi şi la alte popoare, Editura Minerva, Bucureşti, 1983.
Carte de colinde, Editura Regis, Bucureşti, [f. a.].
Cărticica de colinde, Editura Eduard, Constanţa, 2017.
Colinde, Fundaţia pentru tineret, Zalău, 1990.
Colinde, Editura Omnibooks, Bucureşti, 2014.
Colinde din Transilvania, vol. I, Editura Cuget românesc, Bârda, 2003.
Colinde şi versuri de stea, Braşov, 1990.
Flori dalbe de măr (antologie de Sabina Ispas), Editura Academiei R.S.R., Bucureşti, 1987.
Ion Ghinoiu, Vârstele timpului, Editura Meridiane, Bucureşti, 1988.
O brad frumos! Editura Edinter, Bucureşti, [f. a.].
Poezia obiceiurilor de iarnă, Editura Minerva, Bucureşti, 1985.
7 colinde de Crăciun, Editura Romhelion, Bucureşti, [1990].
Ofelia Văduva, Magia darului, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1997.
Vremea colindelor, Editura Ars Libri, Costeşti, [f.a.].
Habar n-am cum, de Moş Nicolae, am uitat tocmai de Nikolai Nosov!
Noroc cu o donaţie tocmai primită. Mulţumim!
Ion Nicolae Anghel, Viaţa ca un cuţit Solingen, Editura Eubeea, Timişoara, 2022.
Nicolae Bălcescu, Românii sub Mihai-Voevod Viteazul, Editura Militară, Bucureşti, 1984.
Bánffy Miklós, Trilogia transilvană, vol. 1: Număraţi, Institutul Cultural Român, Bucureşti, 2019.
Nicolae Breban, Jiquidi, Grupul Editorial Art, Bucureşti, 2007.
Nicolae Bucur, Atelierul fanteziei, Editura Albatros, Bucureşti, 1978.
Nicolae Cochinescu, Oglinda fermecată şi alte povestiri, Editura Brumar, Timişoara, 2013.
Colette, Sido, Cârceii de viţă, Editura Univers, Bucureşti, 1982.
Nicolae Filimon, Ciocoii vechi şi noi, Editura Litera, Bucureşti, 2009.
René Goscinny, Jean-Jacques Sempé, Micuţul Nicolas, Editura Cartimpex, Cluj, 1998.
René Goscinny, Jean-Jacques Sempé, Micuţul Nicolas în recreaţie, Editura Arthur, Bucureşti, 2015.
Nicolae Iorga, Teatru şi societate, Editura Eminescu, Bucureşti, 1986.
Lucian Raicu, Nicolae Labiş, Editura Eminescu, Bucureşti, 1977.
Nicolae Manolescu, Poezia română de la G. Bacovia la Emil Botta, Editura Allfa, Bucureşti, 1996.
Nicolae Petrescu, Memorii, vol. 1: Plăcerea de a trăi pe alte meridiane, Editura Vestala, Bucureşti, 2004.
Nicholas Sparks, Cel mai de preţ cadou, Editura RAO, Bucureşti, 2014.
Nicolae Steinhardt, Primejdia mărturisirii, Editura Humanitas, Bucureşti, 2006.
Nicu Stejerean, Feţele ironiei, Casa Cărţii de Şiinţă, Cluj, 2021.
Nicolae Ştirb, Comuna Buciumi, Editura Caiete Silvane, Zalău, 2009.
Nicolae Ţimiraş, Rapsodii de vacanţă, Fundaţia Culturală Memoria, Bucureşti, 2002.
Benedek Vasile, Wesselényi Miklós, Editura Argonaut, Cluj, 2018.
Veress Dániel, Wesselényi Miklós, Móra Ferenc Könyvkiadó, Budapest, 1983.
Jósika Miklós, Abafi, Dacia Könyvkiadó, Kolozsvár, 1981.
Wesselényi Miklós, Balítéletekről, Kriterion Könyvkiadó, Bukarest, 1974.
Zrínyi Miklós, Szigeti veszedelem, Szépirodalmi Könyvkiadó, Budapest, 1984.
Au sosit măsuţele pentru calculatoare portabile şi scăunelele de la Dedeman.
(achiziţionate din fondurile Primăriei, mulţumim pentru tot!)
Am pregătit Calendarul dulce al Aşteptării Domnului, de la bibliotecă.
E 100% origami (modular)
Toți cititorii corecți, care vor înapoia cărțile împrumutate la termen în perioada Cupei Mondiale la Fotbal (21 noiembrie - 18 decembrie), vor fi răsplătiți cu un fotbalist, semn de carte origami.
Pe Netflix se poate viziona serialul „Amintiri din Epoca de Aur” (2009).
https://ro.wikipedia.org/wiki/Amintiri_din_Epoca_de_Aur
Azi și mâine sunt Zilele Maghiarilor din Jibou. După orele 10:00 voi prezenta portretele sculptorului Fadrusz în revistele satirice din epocă. Sus, în amfiteatrul grădinii botanice.
Baronul Wesselényi nota în 7 iunie 1822:
„Am
călătorit în Dudley, ca să examinăm caii din împrejurimi. Este o
regiune cu totul diferită de cele văzute până acum în Anglia. Hutele de
sticlă, minele de cărbuni şi forjele se continuă una pe cealaltă.
Întreaga regiune pare să fie mistuită de fum şi de flăcări, ca la
Judecata de Apoi. Omul are impresia că a ajuns la porţile iadului. Totul
e negru: şi piatra, şi oamenii. Cum abia răzbate prin tenebrele de un
cenuşiu întunecat, soarele luminează vişiniu, cu o flacără cernită.
Aici, maşinile cu aburi se folosesc pretutindeni şi sunt absolut
perfecte.”
O descriere foarte sugestivă a poluării dintr-o zonă
industrială, făcută acum 200 de ani. Isaac Asimov a redat o viziune
asemănătoare, după ce a văzut o regiune distrusă de petrolul parafinos.
Amândouă se potrivesc perfect cu imaginea Mordorului din „Stăpânul
inelelor” al lui J. R. R. Tolkien, atât doar că nu sunt ficţiuni, ci
realităţi de speriat.
Îi mulţumim lui Mirel Mátyás pentru imaginile de la masa rotundă dedicată împlinirii a 120 de ani de la dezvelirea statuilor din centrul Zălaului, opere ale lui Fadrusz János.
