PRELUDIU
[un poem foarte actual
de Mihai Octavian Ioana]
.
Nici nu mai știu care e muzica veacului
Acum când mă apropii șovăind
și sângele bate în mine
ca un călugăr bătrân la poarta spitalului.
Tunurile au tăcut. Au să tacă.
Ar putea fi și ianuarie.
.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu