Editura SUNII din Dej
împreună cu Györfi-Deák György
anunţă apariţia albumului
„101 de privelişti ale Muntelui lui Rákóczi”
(poem grafic).
Versiunea PDF poate fi descărcată şi distribuită GRATIS,
dar NU COMERCIALIZATĂ, de la adresa:
https://archive.org/details/101-privelisti-cu-isbn
Ieri, 21 aprilie, cu prilejul comemorării a 175 de ani de la moartea lui Wesselényi Miklós cel Tânăr, a fost lansată traducerea jurnalului său de călătorie în Ungaria, Austria, Germania, Franţa şi Anglia. Fragmentele în limba română au apărut pe parcursul anilor 2021-2022 în revista „Caiete Silvane” şi ziarul „Magazin Sălăjean”. Volumul în format electronic PDF poate fi descărcat gratis (comercializarea este interzisă) de aici:
https://ia801306.us.archive.org/7/items/wesselenyi-m-jurnal-de-calatorie_202504/WESSELENYI%20M%20-%20Jurnal%20de%20calatorie.pdf
Wesselényi Miklós cel Tânăr a murit datorită unei congestii pulmonare în 21 aprilie 1850. De teama unei rebeliuni, austriecii n-au permis transportul sicriului şi înhumarea la Jibou. A avut doi fii: Miklós (a moştenit şi s-a mutat la Gârcei, aproape de Zalău) şi Béla (a rămas la Jibou).
Ancuţa Mărieş a donat bibliotecii mai multe volume: roman, proză scurtă, antologie de proză scurtă poliţistă, poezie (memorialistică). Mulţumim! Vă aşteptăm să le citiţi.
Volumul „Înscrisuri transparente” de Viorica Mureşan reprezintă a treia carte de poezie a autoarei şi a fost lansată recent la Zilele Caiete Silvane. Un exemplar cu dedicaţie a fost donat bibliotecii orăşeneşti şi poate fi consultat la sala de lectură.
Doamna Emese Egyed a publicat scrierile lui Pataki Mózes, pedagogul lui Wesselényi cel Tânăr şi a donat un exemplar bibliotecii din Jibou. Mulţumim!
Au apărut Caietele Silvane din martie. În Malaxor, semnalez a altă traducere a poeziei „Hepehupás vén Szilágy” de Ady Endre, o descriere nostalgică şi hâtră a spaţiului sălăjean. Dar sunt şapte pruni, nu trei! Găsiţi protestul complet aici:
https://caietesilvane.ro/malaxorul-de-martie-2/
Vă invităm să citiţi numarul 7 al Fanzinului ArtZONE SF (2024). Link de download (format PDF): https://drive.google.com/file/d/1EkbsapWbKc5C8Ggbem6FmIZVtM816kNe/view
Mare scandal - mare! În 28 februarie 2024, ziarista Emilia Şercan a
măsurat temperatura dintr-o sală de lectură a bibliotecii naţionale:
https://www.g4media.ro/foto-emilia-sercan-semnaleaza-ca-in-biblioteca-nationala-cititorii-sunt-nevoiti-sa-stea-cu-gecile-pe-ei-la-166-grade-directorul-bibliotecii-adrian-cioroianu-mintiti-cand-legati-temperatura-din-b.html
Problema este mult mai veche, gerul a chinuit cititorii din Bucureşti
încă din sezonul hibernal 2018/2019, fără ca să se întreprindă ceva
între timp pentru rezolvarea situaţiei:
https://www.scena9.ro/article/biblioteca-nationala-frig-lipsa-caldura
Desigur, aşa cum ministrul culturii Kelemen Hunor a fost admirat,
deoarece a reuşit să termine o investiţie abandonată vreme de decenii,
conducerea actuală şi-ar fi putut dovedi eficacitatea prin asigurarea
confortului termic al utilizatorilor.
În Jibou, am trecut prin asta în iarna dintre anii 1999/2000, când
toate centralele de cartier au fost oprite, din lipsă de păcură. La
bloc, ne-am încălzit cu sobe pe lemn, folosind ca hornuri sistemul de
ventilaţie al bucătăriilor. Fiind înainte de alegeri, răspândacii au
lansat zvonul că edilul şef de atunci ar fi zis: „Eu mi-am introdus
gazul, voi băgaţi-vă ce vreţi!” Bineînţeles că a pierdut scrutinul.
La biblioteca orăşenească, au venit zidarii în toamnă şi au dărâmat
soba de teracotă, construită pentru alimentare cu lemne, apoi au
reconstruit-o spre a fi încălzită cu gaz. Nu ni s-a mai dat
combustibil, deoarece lemnele ar fi depus gudron în interior, care
s-ar fi aprins când pornea noua încălzire. Mai mult chiar, ni s-a
interzis să aducem ceva de ars de acasă. S-a făcut noiembrie,
decembrie, dar tot n-am fost racordaţi la conducta principală. În sala
de împrumut, când nu bătea soarele în ferestre, erau 5-6 grade
Celsius.
În depozite, au îngheţat conductele de apă în pereţi, apoi, în
primăvară, când dopurile de gheaţă s-au topit, am avut o inundaţie.
Aveam pe atunci un calculator 286 şi o imprimantă cu ace. Din cauza
frigului, în unele zile, pur şi simplu dispozitivul a refuzat să
funcţioneze.
A venit şi ianuarie, Ziua lui Eminescu. Colega a organizat un
simpozion, la care a invitat tot consiliul local. Pe atunci, printre
aleşi erau mulţi profesori de liceu, aşa că au acceptat cu dragă inimă
să participe. În legislaturile ulterioare, când componenţa a devenit
mai „democratică”, fără „elitisme” şi „fumuri intelectuale”, lucrurile
s-au schimbat radical. În 2000, 15 Ianuarie era încă un eveniment
cultural.
Din cauza frigului, toată lumea (invitaţi, recitatori, corul de copii
etc.) a rămas înfofolită în paltoane.
Stratagema colegei a dat roade. Trei zile mai târziu, în 18 ianuarie
2000, au sosit meşterii de la gaz şi au montat ţevile.
Sistemul de încălzire a funcţionat până în 15 septembrie 2014, când a
demarat modernizarea clădirii. Colecţiile au fost evacuate într-un
spaţiu uscat, dar neîncălzit, fără toaletă şi electricitate. Am cerut
să fim găzduiţi în biroul senatorial de peste drum de Liceul Ion
Agârbiceanu, o cameră mică, uşor de încălzit, unde ar fi încăput circa
zece rafturi cu cărţi. Solicitarea a fost refuzată: „domnul senator
ţine acolo diferite lucruri”. Cu o investiţie proprie de 150 de lei,
am construit un iglu de 150 x 150 x 150 cm din polistiren expandat şi
ne-am continuat activitatea cum s-a putut.
Să nu vă miraţi că mulţi bibliotecari suferă de reumatism. Acum ştiţi de ce.
Anul acesta, Zilele Maghiarilor din Jibou vor avea loc în weekend-ul 16-17 martie. Temă centrală este împlinirea a 20 de ani de la dezvelirea statuii lui Wesselényi Miklós-tânărul, operă a sculptorului Sepsi József.
De la etnologul şi profesorul universitar Ion Taloş, de loc din Prodăneşti, am primit ultimul volum publicat: „De la băile romane la colinda făptuitorului bun” (Univers Enciclopedic Gold, Bucureşti, 2023). Îi mulţumim pentru dedicaţia adresată cititorilor din Jibou şi îi dorim multă sănătate.
Partenerii noştri din clasa a V-a C de la Liceul Tehnologic "Octavian Goga" Jibou, împreună cu doamna profesoară Adriana Pop, au intrat azi în bibliotecă, un labirint de rafturi şi cărţi, unde bibliotecarii le-au oferit... firul Ariadnei.
Volumele noastre („Ţăranul interimar” şi „Dârzarta bârzî”, colegate antiparalel, duplex) au fost nominalizate pentru premiu la RomConSF 2024, secţiunea Volum de proză scurtă. Mulţumim editurii Cristian PlusArt pentru publicare şi promovare.
