
blog de scriitor și arhivă on-line a activităților de la Biblioteca Orășenească Jibou din perioada 1996-2024, spre folosul tuturor celor care ajung, voit sau din întâmplare, aici.
Doamna Emese Egyed a publicat scrierile lui Pataki Mózes, pedagogul lui Wesselényi cel Tânăr şi a donat un exemplar bibliotecii din Jibou. Mulţumim!
Au apărut Caietele Silvane din martie. În Malaxor, semnalez a altă traducere a poeziei „Hepehupás vén Szilágy” de Ady Endre, o descriere nostalgică şi hâtră a spaţiului sălăjean. Dar sunt şapte pruni, nu trei! Găsiţi protestul complet aici:
https://caietesilvane.ro/malaxorul-de-martie-2/
https://noesnerland.com/2024/03/07/luarea-de-pozitie-a-unui-om-patit-referitoare-la-scandalul-de-la-biblioteca-nationala/
Mare scandal - mare! În 28 februarie 2024, ziarista Emilia Şercan a
măsurat temperatura dintr-o sală de lectură a bibliotecii naţionale:
https://www.g4media.ro/foto-emilia-sercan-semnaleaza-ca-in-biblioteca-nationala-cititorii-sunt-nevoiti-sa-stea-cu-gecile-pe-ei-la-166-grade-directorul-bibliotecii-adrian-cioroianu-mintiti-cand-legati-temperatura-din-b.html
Problema este mult mai veche, gerul a chinuit cititorii din Bucureşti
încă din sezonul hibernal 2018/2019, fără ca să se întreprindă ceva
între timp pentru rezolvarea situaţiei:
https://www.scena9.ro/article/biblioteca-nationala-frig-lipsa-caldura
Desigur, aşa cum ministrul culturii Kelemen Hunor a fost admirat,
deoarece a reuşit să termine o investiţie abandonată vreme de decenii,
conducerea actuală şi-ar fi putut dovedi eficacitatea prin asigurarea
confortului termic al utilizatorilor.
În Jibou, am trecut prin asta în iarna dintre anii 1999/2000, când
toate centralele de cartier au fost oprite, din lipsă de păcură. La
bloc, ne-am încălzit cu sobe pe lemn, folosind ca hornuri sistemul de
ventilaţie al bucătăriilor. Fiind înainte de alegeri, răspândacii au
lansat zvonul că edilul şef de atunci ar fi zis: „Eu mi-am introdus
gazul, voi băgaţi-vă ce vreţi!” Bineînţeles că a pierdut scrutinul.
La biblioteca orăşenească, au venit zidarii în toamnă şi au dărâmat
soba de teracotă, construită pentru alimentare cu lemne, apoi au
reconstruit-o spre a fi încălzită cu gaz. Nu ni s-a mai dat
combustibil, deoarece lemnele ar fi depus gudron în interior, care
s-ar fi aprins când pornea noua încălzire. Mai mult chiar, ni s-a
interzis să aducem ceva de ars de acasă. S-a făcut noiembrie,
decembrie, dar tot n-am fost racordaţi la conducta principală. În sala
de împrumut, când nu bătea soarele în ferestre, erau 5-6 grade
Celsius.
În depozite, au îngheţat conductele de apă în pereţi, apoi, în
primăvară, când dopurile de gheaţă s-au topit, am avut o inundaţie.
Aveam pe atunci un calculator 286 şi o imprimantă cu ace. Din cauza
frigului, în unele zile, pur şi simplu dispozitivul a refuzat să
funcţioneze.
A venit şi ianuarie, Ziua lui Eminescu. Colega a organizat un
simpozion, la care a invitat tot consiliul local. Pe atunci, printre
aleşi erau mulţi profesori de liceu, aşa că au acceptat cu dragă inimă
să participe. În legislaturile ulterioare, când componenţa a devenit
mai „democratică”, fără „elitisme” şi „fumuri intelectuale”, lucrurile
s-au schimbat radical. În 2000, 15 Ianuarie era încă un eveniment
cultural.
Din cauza frigului, toată lumea (invitaţi, recitatori, corul de copii
etc.) a rămas înfofolită în paltoane.
Stratagema colegei a dat roade. Trei zile mai târziu, în 18 ianuarie
2000, au sosit meşterii de la gaz şi au montat ţevile.
Sistemul de încălzire a funcţionat până în 15 septembrie 2014, când a
demarat modernizarea clădirii. Colecţiile au fost evacuate într-un
spaţiu uscat, dar neîncălzit, fără toaletă şi electricitate. Am cerut
să fim găzduiţi în biroul senatorial de peste drum de Liceul Ion
Agârbiceanu, o cameră mică, uşor de încălzit, unde ar fi încăput circa
zece rafturi cu cărţi. Solicitarea a fost refuzată: „domnul senator
ţine acolo diferite lucruri”. Cu o investiţie proprie de 150 de lei,
am construit un iglu de 150 x 150 x 150 cm din polistiren expandat şi
ne-am continuat activitatea cum s-a putut.
Să nu vă miraţi că mulţi bibliotecari suferă de reumatism. Acum ştiţi de ce.
Anul acesta, Zilele Maghiarilor din Jibou vor avea loc în weekend-ul 16-17 martie. Temă centrală este împlinirea a 20 de ani de la dezvelirea statuii lui Wesselényi Miklós-tânărul, operă a sculptorului Sepsi József.
De la etnologul şi profesorul universitar Ion Taloş, de loc din Prodăneşti, am primit ultimul volum publicat: „De la băile romane la colinda făptuitorului bun” (Univers Enciclopedic Gold, Bucureşti, 2023). Îi mulţumim pentru dedicaţia adresată cititorilor din Jibou şi îi dorim multă sănătate.
Partenerii noştri din clasa a V-a C de la Liceul Tehnologic "Octavian Goga" Jibou, împreună cu doamna profesoară Adriana Pop, au intrat azi în bibliotecă, un labirint de rafturi şi cărţi, unde bibliotecarii le-au oferit... firul Ariadnei.